Sărbătoarea bucuriei – Nașterea Pruncului Iisus

Această mare sărbătoare a creștinătății este prin excelență, evenimentul care ne umple sufletul de bucurie și speranță la fiecare sfârșit de decembrie. Iar Semnul Divin, apărut miraculos pe Cer în Noaptea Sfântă de Crăciun, călăuzind magii spre locul unde, ”în ieslea cea săracă” se năștea Pruncul Sfânt, a fost și rămâne o binecuvântare pentru toți creștinii.

C

În Noaptea Sfântă de Crăciun

Când Cerul își revarsă Lumina Sfântă peste tot, fiecare dintre noi trăim o emoție aparte. ”Vestea minunată” venită din Bethleem, că ”într-un mic lăcaș, din acel oraș, s-a născut Mesia”, a fost primită cu evlavie și o bucurie fără margini de către toți creștinii. Iar darul magilor, aurul, smirna și tămâia, aduse ca omagiu Pruncului Iisus, se îngemăna fericit cu Darul Creatorului – Mesia, care venea pe pământ spre mântuirea noastră.

De atunci și până astăzi, în Noaptea Sfântă de Crăciun, glasul colindelor, luminile și steluțele multicolore care inundă Cerul și Pământul întregesc Sărbătoarea Bucuriei.

Și, tot în această Noapte Sfântă, învăluită de mireasma bradului și a cozonacului proaspăt copt, îl așteptăm nerăbdători pe Moș Crăciun. Misterios și înfrigurat de gerul nopții, acesta intră în case întotdeauna pe nevăzute, lăsându-ne sub bradul împodobit daruri neprețuite. Și astfel, fiecare Noapte de Crăciun înscrie o pagină unică în sufletele noastre.

Bucuria Crăciunului

Se împletește armonios cu obiceiurile și tradițiile păstrate cu sfințenie din generație în generație.

Glasul colindelor

Care răsună în liniștea Nopții de Ajun, ducând din casă în casă vestea nașterii Pruncului Sfânt, dau un farmec aparte sărbătorii. Tradiția spune că, Colindele au fost trimise din Cer pe Pământ, pentru a se pomeni numele Sfânt al Domnului și a ne scăpa de păcate. Se spune că, unele dintre ele datează de pe vremea Apostolului Andrei, când acesta propovăduia Evanghelia pe meleagurile noastre.

Bradul împodobit

Care unește simbolic Cerul și Pământul, este asociat cu sărbătoarea Nașterii Domnului, triumf al vieții asupra morții. De asemenea, în tradiția creștină, bradul sugerează dragostea infinită a Mântuitorului Iisus pentru noi. Cu crengile îndreptate spre Cer, asemenea gândurilor noastre înălțate spre Divinitate, cu luminițele multicolore precum stelele din Paradis, cu steluța din înaltul lui, care sugerează Steaua de la Răsărit ce lumina calea magilor în Noaptea Nașterii Mântuitorului, bradul întregește atmosfera de basm a Crăciunului.

Cadourile de Crăciun

Sunt legate tot de darurile magilor, care au fost oferite Pruncului Sfânt. Povestea spune că după naștere, Pruncului Iisus a fost așezat sub un măr, iar Moș Crăciun, aflat în preajmă, a cules fructele și le-a dăruit copiilor care treceau pe acolo. Se pare că de aici vine și obiceiul ca Moșul să aducă daruri copiilor, lăsându-le sub bradul împodobit.

La cumpăna dintre ani

Ne îndreptăm gândurile spre anul care vine, sperând să avem unul mai bun, mai îmbelșugat, în care fericirea să se regăsească în fiecare casă.

Îl întâmpinăm cu zgomot, pentru a îndepărta, spune tradiția populară, tot ce a fost rău în anul care a  trecut. Și astfel obiceiurile străvechi, veselia și buna dispoziție încing atmosfera.

Tradițiile, obiceiurile de  Crăciun și Anul Nou

Aduc un plus de farmec și culoare, învăluind atmosfera sărbătorească într-o ambianță caldă și primitoare.

  • În Noaptea de Crăciun creștinii ortodocși merg la biserică, iar abia după liturghie se așază la masă și ascultă colinde. La masă, numărul de invitați trebuie să fie cu soț, iar pâinea, simbolul belșugului, nu va lipsi de pe masă.
  • În Ajunul Crăciunului se spune că este bine să primim colindătorii pentru că urările lor aduc noroc. Iar dacă nu-i primim, ne va urmări ghinionul.
  • ”Mersul cu Steaua”, un obicei străvechi, care se întâlnește la toate popoarele creștine, are menirea de a aduce oamenilor vestea Nașterii Mântuitorului.
  • Obiceiuri precum sorcova, capra, ursul, prin versurile lor pline de semnificații, fac referire la fertilitate, bogăție, sănătate sau căsătorie sunt prezente aproape în toate zonele țării.
  • Ca să-și viseze ursitul, fetele tinere vor posti  toată ziua de Ajun, iar prima îmbucătură de seară, trebuie s-o pună la brâu. Înainte de culcare, vor întinde brâul pe jos, vor face mătănii peste el și astfel își vor afla, prin vis, ursitul, traditiisiobiceiuri.ro.
  • Dacă de Crăciun e cer senin, se spune că urmează un an roditor, iar dacă ninge, va fi frumos și de Paști.
  • La trecerea dintre ani, ușile caselor se vor deschide, pentru ca anul vechi să plece și să vin cel nou, mai îmbelșugat, mai bun, plin de lucruri bune.
  • Prima persoană care va intra în casă, de anul nou, trebuie să fie bărbat.
  • Tot la început de an este bine să avem bani în buzunar, iar pentru atragerea belșugului vom îmbrăca haine noi, în culori vii.

”Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştinţei; că întru dânsa cei ce slujeau stelelor de la Stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui dreptăţii şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul Cel de sus, Doamne, Slavă Ţie!”. (Tropar,Glasul 4)

Cornelia Holinschi

Partajează această știre

Lasă un răspuns