În noaptea de 26 spre 27 octombrie trecem la ora de iarnă, deci vom da ceasurile înapoi cu o oră.

Astfel că,  ora 4,00 va deveni ora 3,00, iar duminica din 27 octombrie va fi cea mai lungă zi din an, având 25 de ore. În ultima perioadă au existat discuții legate de trecerea la ora de iarnă, hotărându-se renunțarea la acest sistem, dar acest lucru nu se va realiza imediat.

Comisia Europeană

A propus să se renunțe la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă. În astfel de condiții, ar urma ca, începând din anul 2021, să se renunţe la schimbarea orei de vară şi de iarnă în Uniunea Europeană. Țările care vor să rămână la ora de iarnă, vor face trecerea în ultima duminică din octombrie 2021. Dar, țările din Uniunea Europeană trebuie să hotărască și să anunțe Comisia Europeană, până în aprilie 2020, dacă aleg să facă pentru ultima oară trecerea la ora de iarnă sau la cea de vară. România nu s-a luat încă o decizie, dacă va păstra ora de vară sau ora de iarnă.

Țara noastră

A aderat pentru prima dată la ora de vară în anul 1932. Mecanismul cunoscut prin care se schimbă ora, atât primăvara, cât și toamna, este folosit de peste 100 de ani vechime, în mai multe țări. Dar, nu toate acestea au aceeași perioadă stabilită pentru schimbarea orelor.

Dincolo de ocean

Modificarea orei nu se va face odată cu Europa. În America de Sud, țări cum ar fi Chile, schimbă ora în a doua duminică a lunii octombrie, modificarea făcându-se la ora locală 0:00. Acest lucru face ca diferența de fus orar între România și Chile să fie de șapte ore în cursul verii și cinci ore în timpul iernii.

Ora de iarnă

Nu a fost adoptată de toate statele, multe țări care au ales acest sistem, pe parcurs, au decis să renunțe. Astfel că:

• 175 de țări nu au schimbat ora niciodată, în timp ce 68 au hotărât să renunțe la schimbarea orei.
• Argentina a renunțat să mai schimbe ora în anul 2010.
• Rusia în anul 2011
• Turcia în anul 2017
• Unele țări au regiuni care au adoptat ora de iarnă, și au alte regiuni care nu schimbă ora, cum ar fi: Brazilia, Statele Unite, Canada, Australia.
• Cele mai multe țări care trec la ora de iarnă sunt în Europa, în număr de 49.
• Față de cele 142 de țări care au optat inițial pentru trecerea la ora de iarnă, în prezent mai sunt 74 de țări care aplică acest sistem.

Înainte de schimbarea orei

În luna septembrie se întâmplă și echinocțiul de toamnă 2019. Atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece prin emisfera sudică, are loc echinocțiu de toamnă. În data de 23 septembrie, echinocțiul reprezintă, în mod oficial, sfârșitul verii. După  această dată, zilele devin mai scurte și nopțile mai lungi, iar asta se păstrează până în jurul datei de 22 decembrie, când începe solstițiul de iarnă.

Schimbarea orei

Cel care s-a gândit prima dată la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convențional a fost un neozeelandez pe numele Hudson, în 1898.

Dar, susțin cercetătorii, acest lucru poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale. În urma cercetărilor efectuate s-a ajuns la concluzia că:

• Chiar dacă unele persoane nu simt schimbarea orei de iarnă, organismul se adaptează mai greu.
• Avem nevoie de aproximativ o săptămână pentru a ne adapta. Pentru că, odată cu trecerea la ora de iarnă, ne vom schimba și ora de somn, fiind nevoiți să adormim cu o oră mai devreme.
• Trecerea la ora de iarnă poate provoca stări de oboseală și poate declanșa scăderea vigilenței, creșterea nivelului de stres, tulburări de somn, perturbarea rutinei zilnice, instalarea asteniei de toamnă.
• Simptomele pot fi diferite de la o persoană la alta, spun medicii, iar printre cele mai frecvente sunt: dificultatea de a ne trezi dimineața, stări de rău, astenie și nervozitate generală.
• Dar, „cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program”, spune Xiaoyong Yang, un profesor asistent la Universitatea

https://www.libertatea.ro