Sâmbăta Mare este ultima zi a postului Paștelui și reprezintă ziua în care, după ce patimile lui Hristos s-au consumat, aşteptăm Învierea Lui.

De obicei, în Sâmbăta Mare se sacrifică mielul, care este simbolul lui Iisus în tradiția creștină.

Sâmbăta Mare este declarată zi de odihnă.

După patimile suferite în zilele anterioare, culminând cu Vinerea Mare, zi în care a fost răstignit, ziua de sâmbătă este o zi de așteptare a Învierii Domnului.

Astfel, Sâmbăta Mare este ultima zi din Postul Paștelui și ziua în care, după ce patimile s-au consumat, creștinii așteaptă Învierea lui Iisus.

În Sâmbăta Mare, Iisus a fost coborât de pe cruce de Iosif din Arimateea, care l-a îngropat în mormânt, punând o piatră mare la intrarea lui:

”Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luând prea curat trupul Tău, cu giulgiu curat înfăşurându-l şi cu miresme, în mormânt nou îngropându-l, l-a pus”.

Se spune că, după ce a fost înmormântat, sufletul lui Iisus s-a pogorât în iad.

În această zi, în casele oamenilor, în paralel cu așteptarea Învierii, se pregătesc bucate și se curăță casa.

Tradiții în Sâmbăta Mare

• În Sâmbăta Mare trebuie să fie sacrificat mielul.
• În această zi nu se doarme, ci se pun la punct ultimele rămșițe de dezordine din casă.
• Se fac ultimele retușuri la hainele de Paște.
• Este bine ca slujba din noaptea de Înviere să prindă oamenii în haine noi: femeile trebuie să poarte cămăşi noi, cusute într-un model special pentru această ocazie, iar bărbaţii ar trebui să poarte cel puţin o pălărie nouă.
• Înaintea slujbei de Înviere, femeile au sarcina de a pregăti un coș cu mâncare, pe care îl vor duce la biserică pentru a fi sfințit.

În coș se așază un prosop curat, o lumânare albă, ouă roșii, cozonac, pască, drob, zahăr, făină, ulei, doi-trei căței de usturoi și o ramură de busuioc.

• În această zi sfântă, dimineața, copiii și adulții merg, potrivit tradiției, îmbrăcați în haine noi, la biserică pentru a se spovedi și, unii dintre ei, împărtăși.

Seara, în toate bisericile ortodoxe, se oficiază slujba de Înviere

La miezul nopții, preotul cheamă credincioșii să ia lumină, spunând: “veniți sa luați Lumină!”.

Superstiții de Sâmbăta Mare

• Lumânarea de la Înviere nu trebuie fie stinsă până acasă, unde, de asemenea, creştinii obişnuiesc să înconjoare casa de trei ori pentru a-l îndepărta pe cel rău.

Resturile de lumânări de la Înviere sunt păstrate cu credinţă de oameni, deoarece, în vreme de necaz, grindină, furtună, acestea sunt de ajutor prin aprinderea lor şi prin rugăciune.

• În noaptea de Înviere se deschid cerurile, ard comorile pământului şi acum este momentul prielnic pentru vrăji şi farmece.
• Cine se naşte de Paşte, când se trag clopotele, va fi un om norocos de-a lungul vieţii.
• Se crede că sufletele celor care mor în Sâmbăta Mare oscilează între Rai şi Iad, între lumea viilor şi lumea morţilor.
• Nu este bine să pui mâna pe sare, pentru că iţi vor asuda mâinile la vară;
• Se crede că în cele trei zile de Paşte ard, în cer, nevăzute, trei candele mari.

Urarea tradiţională de Paşte a creştin-ortodocşilor este “Hristos a Înviat”,  la care se răspunde cu  “Adevărat a Înviat”.

Aceste urări rămân valabile timp de 40 zile după Paşte, până la sărbătoarea Înălţării Domnului. /www.alba24.ro