În anul 1972 a fost organizată, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), prima conferinţă mare privind problemele de mediu.

Fiecare ediţie a Zilei mondiale a mediului înconjurător are la bază o temă, recomandată de UNEP. Prin marcarea acestei zile, ONU încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător şi în acelaşi timp să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens.

„În zilele noastre, când un milion de specii se află în pericol de dispariţie, este un moment foarte important pentru a atrage atenţia asupra biodiversităţii. Biodiversitatea descrie varietatea vieţii de pe Pământ. Ea cuprinde cele 8 milioane de specii de pe planetă – de la plante şi animale, până la ciuperci şi bacterii, ecosistemele care le adăpostesc, diversitatea genetică”, se arată pe site-ul oficial al Zilei Mediului.

„Alimentele pe care le consumăm, aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem şi clima care face planeta noastră locuibilă – toate îşi au originea în natură. De exemplu, în fiecare an, plantele marine produc mai mult de jumătate din oxigenul din atmosferă, iar un copac ajuns la maturitate ne curăţă aerul, absorbind 22 de kilograme de dioxid de carbon şi eliberând în schimb oxigenul. În ciuda tuturor beneficiilor pe care ni le oferă natura, oamenii încă o maltratează, se arată pe site-ul Națiunilor Unite.

În contextul unei lumi post-COVID-19, tema din acest an este un prilej de a evidenţia nevoia de a reconstrui mai bine, în armonie cu natura de care depind ecosistemele şi sănătatea noastră. Buna gestionare a ecosistemului reprezintă soluţia pentru realizarea securităţii alimentare şi protejarea sănătăţii umane, contribuind în acelaşi timp la conservarea biodiversităţii şi la atenuarea schimbărilor climatice, indică site-ul www.fao.org.

Tema din acest an este biodiversitatea – o preocupare urgentă și existențială. Evenimente recente, de la incendiile din Brazilia, Statele Unite și Australia, până la invazia de lăcuste în Africa de Est, iar acum pandemia de coronavirus – demonstrează interdependența oamenilor.

Biodiversitatea este fundamentul care susține toată viața pe uscat și marină. Biodiversitatea influențează fiecare aspect al sănătății noastre, oferindu-ne aer curat și apă, hrană, înțelegere științifică și surse de medicamente, rezistență naturală la boli și atenuarea schimbărilor climatice. Modificarea sau eliminarea unui element afectează întregul sistem și produce consecințe negative. Acțiunile omului, de la despăduriri, la agricultura tot mai intensificată și schimbările climatice, au împins natura dincolo de limita sa. Iar apariția COVID-19 ne-a demonstrat faptul că, atunci când distrugem biodiversitatea, distrugem sistemul care susține viața umană.

„Cei mai mulți dintre noi știm că alimentele pe care le mâncăm, aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem și climatul care face planeta noastră locuibilă, toate, vin din natură. Cu toate că natura este foarte darnică, noi, oamenii, încă nu o ocrotim pe cât ar trebui. De aceea trebuie să ne schimbăm atitudinea. Trebuie să învățăm să respectăm natura”, a transmis ministrul Mediului Costel Alexe.

Transmiterea bolilor, precum noul coronavirus, între animale şi oameni (zoonoze) ameninţă dezvoltarea economică, bunăstarea animalelor şi a oamenilor, şi integritatea ecosistemului. Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu sprijină eforturile globale de protejare a biodiversităţii, pentru a pune capăt comerţului ilegal cu animale sălbatice, pentru protecţie în cazul manipulării de substanţe chimice şi deşeuri şi pentru promovarea planurilor de redresare economică care să ţină seama de natură şi de urgenţa climatică, potrivit www.unenvironment.org.

Oamenii de știință estimează că există cel puțin 8 milioane de specii de plante și animale care trăiesc astăzi pe pământ, inclusiv oameni. Toate aceste specii trăiesc împreună în ceea ce se numesc „ecosisteme”.

Un ecosistem este o zonă geografică în care o serie diversă de plante, animale și alte organisme coexistă. Ecosistemele pot fi la fel de mari ca un deșert sau la fel de mic ca un iaz și conțin lucruri vii și lucruri care nu sunt vii, precum roci, nisip și umiditate.

Oamenii sunt cufundați în ecosisteme și depind de aceste rețele interconectate de plante, animale și oameni.

Prin eliminarea unei singure specii ca urmare a schimbărilor climatice, a poluării, a pierderii habitatului sau a altor factori naturali sau provocati de om, se poate produce un efect de domino care are un impact mare asupra întregului ecosistem. 

Ca oameni, avem responsabilitatea de a coexista armonios cu alte specii din ecosistemele pe care le împărtășim pentru a asigura o planetă sănătoasă. Trebuie să lucrăm împreună la toate nivelurile, de la guvern la persoane.

Ziua Mondială a Mediului 2020 în contextul coronavirus ecologiștii atrag atenția asupra faptului că degradarea naturii favorizează apariția unor pandemii, de genul celor de coronavirus COVID 19.

”Pe măsură ce noul Coronavirus a măturat planeta, lăsând suferință, pierderi și incertitudine în urma lui, ni se reamintește că aceasta nu este prima pandemie globală și, probabil, nu ultima. Ridicând pădurile și distrugând alte habitate naturale și înlocuind speciile native cu specii domestice și invazive, am deplasat acești agenți patogeni din gazdele lor naturale și am creat o scurtătură pentru ca ei să ajungă la populațiile umane. Am văzut-o în bazinul Amazon, unde decimarea pădurii a dus la o creștere accentuată a cazurilor de malarie. SARS, Ebola și gripa aviară sunt alte astfel de exemple.

În ciuda tuturor beneficiilor pe care ni le oferă aceasta, noi o neglijăm. Vedem cum de la un an la altul fenomene meteorologice extreme se înmulțesc, iar unicul mesaj pe care ni-l transmite natura este: AM NEVOIE DE ATENȚIE!

Responsabilizarea față de biodiversitate, esențială pentru starea de bine a oamenilor

Biodiversitatea susține economiile și în ansamblu societatea, însă pentru a nu asista la o degradare permanentă a mediului înconjurător, este nevoie de susținere și implicare din partea noastră, la nivel de companie, firma și chiar individ.

În această perioadă, provocatoare pentru noi toți, se discută poate mai mult că niciodată despre schimbările climatice, poluare, efectele nefaste asupra biodiversității și consecințe grave asupra vieții pe planetă Pământ.

Este un moment oportun să rămânem implicați în validarea strategiilor de dezvoltare durabilă și nu în ultimul rând optimiști, fără să uităm însă, că umanitatea a găsit întotdeauna soluții salvatoare și sustenabile, reușind să ofere ziua de mâine pentru generațiile viitoare.

Pesticidele sunt utilizate pe scară largă în producţia agricolă pentru prevenirea sau combaterea dăunătorilor, a bolilor, a buruienilor şi a altor agenţi patogeni ai plantelor, în scopul reducerii sau eliminării pierderilor de producţie şi menţinerii unei calităţi ridicate a produselor. Deşi pesticidele sunt dezvoltate prin proceduri foarte stricte de reglementare pentru a funcţiona cu o certitudine rezonabilă şi cu un impact minim asupra sănătăţii umane şi asupra mediului, există preocupări serioase cu privire la riscurile pentru sănătate care rezultă din expunerea profesională şi din reziduurile din alimente şi apă potabilă.

Expunerea profesională la pesticide apare adesea în cazul lucrătorilor agricoli din câmpuri deschise şi din sere, a celor din industria pesticidelor şi celor care tratează seminţe.

Expunerea populaţiei generale la pesticide are loc în principal prin consumul de alimente şi de apă potabilă contaminate cu reziduuri de pesticide, în timp ce expunerea substanţială poate apărea şi în sau în jurul casei.

În ciuda popularităţii şi a utilizării pe scară largă a pesticidelor, exista îngrijorări serioase cu privire la riscurile pentru sănătate care rezultă din expunerea agricultorilor la amestecarea şi aplicarea pesticidelor sau în câmpurile tratate şi din reziduurile pe alimente şi în apa de băut pentru populaţia generală. Aceste activităţi au provocat o serie de otrăviri accidentale şi chiar utilizarea de rutină a pesticidelor poate reprezenta un risc major pentru sănătatea agricultorilor atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung şi poate degrada mediul înconjurător.

În ţările în curs de dezvoltare, agricultorii se confruntă cu riscuri mari de expunere datorită utilizării de substanţe chimice toxice interzise sau restricţionate în alte ţări, tehnici incorecte de aplicare, echipament de pulverizare prost întreţinut sau total inadecvat, practici inadecvate de depozitare şi adesea refolosirea containerelor vechi de pesticide pentru depozitarea alimentelor şi a apei.

Evident, expunerea la pesticide prezintă un pericol continuu pentru sănătate, în special în mediul de lucru agricol. Prin natura lor, majoritatea pesticidelor prezintă un grad ridicat de toxicitate, deoarece sunt destinate să ucidă anumite organisme şi să creeze astfel un risc mare. În acest context, utilizarea pesticidelor a generat îngrijorări serioase nu numai cu privire la efectele potenţiale asupra sănătăţii umane, ci şi asupra impactului asupra vieţii sălbatice şi a ecosistemelor sensibile.

DATE INTERESANTE DESPRE BIODIVERSITATE

• Anual, plantele marine produc mai mult de jumătate din oxigenul atmosferei noastre.
• Un copac matur curăță aerul, absorbind 22 de kilograme de dioxid de carbon și eliberând oxigenul în schimb.
• Biodiversitatea implică 8 milioane de specii de plante și animale, ecosistemele care le adăpostesc și diversitatea genetică dintre ele.
• În ultimii 150 de ani, mărimea recifului de corali vii a fost redus la jumătate.
• În următorii 10 ani, este posibil ca una din fiecare patru specii cunoscute să dispară de pe planetă.
• Ar fi nevoie de 1,6 pământuri pentru a satisface cerințele pe care le au oamenii de la natură anual.

Date statistice din judeţul Hunedoara

Pentru succesul acestei campanii, contăm pe sprijinul  dumneavoastră!