Cunoscută și sub denumirea de Cincizecime sau Duminica Mare, această mare sărbătoare creștină este prăznuită la zece zile după Înălţarea Domnului Iisus Hristos şi la 50 de zile de la Învierea Sa. Sărbătoarea marchează și data la care a fost întemeiată Biserica Creştină.

Ă

Pogorârea Duhului Sfânt

A fost anunțată chiar de Iisus la Cina cea de Taină. „Eu vă spun adevărul. Vă este de folos ca să Mă duc Eu. Căci dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi, iar dacă Mă voi duce, îl voi trimite la voi”.

În ziua de Rusalii

Duhul Sfânt s-a coborât asupra apostolilor sub forma unor limbi ca de foc, dându-le darurile necesare pentru propovăduirea Evangheliei în toate limbile pământului. Iar pentru că focul în chipul căruia Și-a făcut apariția Duhul Sfânt nu era unul natural, din acest motiv Scriptura vorbește despre ”limbi ca de foc”, și nu limbi de foc.

 Sărbătoarea se mai numește și Cincizecimea, întrucât este a cincizecea zi după Paști. Cei 12 apostoli au început să vorbească în limbi străine, necunoscute până atunci. Astfel, au putut să împărtăşească învăţăturile lui Iisus Hristos în întreaga lume, creştinând mii de păgâni. Sfântul Ioan Gura de Aur, Teofilact și alți exegeți afirmă că la Cincizecime au fost prezenți nu numai apostolii, ci și alți frați. De aici reiese ca Sfântul Duh s-a revărsat peste toți membrii Bisericii, și nu numai peste ierarhia reprezentată de apostoli, scrie ortodox.ro. De asemenea, se spune că la Cincizecime era de față și Maica Domnului.

Iar faptul că limbile apar “împărțite”, denotă că fiecare persoană se învrednicește de primirea Duhului, care sfințește pe fiecare om și pe toți laolaltă, ortodox.ro.

Prin pogorârea Duhului Sfânt, Biserica devine o realitate  iar a fi creştin, înseamnă a avea pe Duhul Sfânt.

Tradiții și obiceiuri de Rusalii

În ajunul Rusaliilor

Se ţin Moşii de vară sau de Rusalii – cu târguri, unde oamenii găsesc cele necesare pomeni, dar este și un prilej de veselie. Se crede că sufletele morţilor (moşilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştelui), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în ajunul Rusaliilor.

În ziua de Rusalii

Există obiceiul de a se aduce în biserici frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor ca de foc, semne ale coborârii Duhului Sfânt. Acestea, după ce sunt sfințite, se împart credincioșilor. Crenguțele se agaţă apoi la straşina caselor sau la icoane. Se crede că acestea capătă puteri miraculoase și apără de rele. Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară, pentru a putea fi folosite și în practicile de alungare a furtunilor.

A doua zi de Rusalii

Preoţii, împreună cu toți credincioșii iasă în câmp, pentru a sfinţi apa şi a stropi câmpul, existând credința că astfel nu va mai bate grindina.Se crede căcei care nu ţin sărbătoarea de Rusalii, vor fi pedepsiţi de  Rusalii.

Superstiții de Rusalii

• Tradiția populară ne spune că Rusaliile (Ielele) sunt fiicele lui Rusalim Împărat, o personificare a cetăţii Ierusalim. Rusaliile stau pe pământ vreme de o lună și nu pot fi văzute de oameni. Pe unde trec ele, apar tot felul de boli şi necazuri. Umblă îmbrăcate în alb, dansează în văzduh şi caută locuri neumblate. Locurile unde joacă rămân arse şi neroditoare. Pentru a fi feriţi de ele, oamenii pun în casă pelin şi usturoi. În aceste zile, frunze de pelin se pun în toate băuturile, cu excepţia apei.
• Există credința că Rusaliile răpesc uneori un tânăr frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează. Dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.

***

În urma cuvântării însuflețite a Sfântului Apostol Petru din această zi de mare sărbătoare, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Cornelia Holinschi