Suntem contemporani cu transformări socio-economice fără precedent. Toate aceste lucruri se întrevăd, dincolo de crizele declanșate la nivel global. În acest context, domeniul energetic a devenit esențial și va fi determinant în dezvoltarea economică a unui stat. România are toate resursele necesare pentru a deveni un motor economic în regiunea estică a Europei. Asta, deoarece, poate asigura energie ieftină și nepoluantă pentru companiile cu activități productive, poate asigura materii prime, dar și forță de muncă. România se poate reindustrializa, dacă renunță la artificiile legislative, complet neadecvate, care au dus la creșterea nejustificată a prețurilor pentru produsele energetice. Putem lua ca exemplu SUA, unde prețul la energia electrică este printre cele mai mici din lume, fiind atractive pentru companii. 

Din păcate, Guvernul PSD – PNL – UDMR este  preocupat de certurile din coaliție și refuză să vadă aceste oportunități. Mai grav de atât, ministrul Energiei pare că s-a angajat să demoleze și să vândă tot ce a mai rămas din producția de energie autohtonă. Ministerul Energiei și Guvernul nu au un plan pentru sectorul energic al României, atunci când s-au angajat să implementeze trecerea la energie verde. Țara noastră nu are o Strategie Energetică Națională. Nimeni nu știe ce se întâmplă la Ministerul Energiei, nimeni nu știe încotro merge România, ce capacități de producere mai avem, ce ambiții avem ca și țară sau unde vrem să ajungem. Tot ceea ce avem este un ministru care iese din când în când și rostește discursuri ambigui, de genul ”vorbim de” niște capacități și ”se vor face”… cândva, cumva, dacă…

Guvernul ar trebui să ne ofere răspunsuri la câteva întrebări urgente. Ce capacități energectice vom avea în 2030 – 2050? Cu ce le finanțăm? Ce resurse vom folosi pentru a produce energie? Cât de independentă și sigură va fi România din punct de vedere energetic? Care sunt riscurile? La toate aceste întrebări avem nevoie de răspunsuri urgente, dat fiind faptul că România s-a aliniat la planul UE de a trece pe energie verde 100 %, până în 2050.

Ungaria are o Strategie Energetică Națională realistă, dar ambițioasă. Ungurii recunosc că resursele lor sunt limitate, însă asta nu îi oprește să depună toate eforturile pentru a fi independenți energetic, să aibă ambiții chiar de export de energie și, astfel, să nu fie afectați de conflicte internaționale determinate de reducerea continuă a resurselor la nivel mondial și de creșterea dinamică a cererii. Asta înseamnă să ai o viziune și un plan.

Polonia are o Strategie Energetică Națională pe 20 de ani, până în 2040. Polonezi recunosc faptul că au doar cărbune și biomasă, însă, trebuie să importe gaz și țiței. Încă din primele rânduri această strategie vorbește de cât de important este să reducă emisiile de carbon, să garanteze securitatea energetică a țării, dar, în același timp, să țină cont de categoriile vulnerabile din societate. Să nu lăse oamenii fără locuri de muncă și nici zone întregi devastate economic și social, așa cum este la noi Valea Jiului. Iată o strategie energetică responsabilă!

 România are toate resursele naturale necesare, dar avem cei mai lipsiți de integritate, verticalitate și viziune politicieni în Guvern și în Parlament. Trebuie să facem loc unei noi generații de politicieni, să punem oamenii potriviți la locurile potrivite. Generația nouă este aici și este pregătită să facă treabă pentru România. Putem mult mai mult, România merită mult mai mult!

Deputat Anamaria Gavrilă

Circumscripția electorală 22 HUNEDOARA