Interviu cu doctor Gina Balta – medic primar obstetrică ginecologie, competență în laparoscopie ginecologică, ecografie în obstetrică-ginecologie, colposcopie, supraspecializare în estetică ginecologică.

Cum a început pasiunea dumneavoastră pentru medicină și care a fost momentul în care ați decis să vă îndreptați spre acest drum?
Povestea asta frumoasă a apărut undeva prin clasa a VIII-a când, la ora de dirigenție, a trebuit să dezvoltăm o compunere legată de viitoarea profesie, acolo mi-am exprimat dorința de a fi medic. Visam de atunci la afirmare, eram o fetiță puternică, ambițioasă, luptă­toare, încrezătoare în forțele proprii, empatică cu tot ce era în jurul meu. Nu pot să spun că am avut un model în domeniul acesta, în mintea mea imi construisem însă, șablonul unui personaj în halat alb prin care Dumnezeu își continuă lucrarea în oameni. Ce a urmat nu a fost ușor, am reușit să ating fiecare obiectiv țintit, dar aș minții să spun că tot ceea ce sunt acum am obținut fără efort. Ceea ce sunt acum se datorează și familiei mele, care m-a susținut enorm și le mulțumesc pentru asta.

Ce v-a determinat să vă specializați în obstetrică-ginecologie? Ce anume v-a atras la această ramură?
Întotdeauna am fost de părere că medicul cu o specia­lizare chirurgicală e mai mult decat un simplu medic… chirurgul poate aborda mult mai complex un pacient așa încât acesta să ajungă la reușita terapeutică mai rapid. Am avut și am în continuare convingerea că mintea și mâna chirurgului pot lucra împreună cu un har divin și asta-l face pe chirurg un “super om”. Pentru că sunt femeie, am ales să profesez o specialitate chirurgicală mai feminină și am facut obstetrică-ginecologie. Ramu­ra asta este despre frumos, eleganță, finețe, putere, luptă, determinare… Te lovești însă de o societate cu prejudecăți și trebuie să muncești mult mai mult decât un medic bărbat, pentru a-ți forma echipa, pentru a câștiga încrederea pacientului, pentru afirmare.

Cum v-ați adaptat la ritmul și provocările acestei specializări, care implică adesea situații critice și imprevizibile?
Începuturile mele în obste­trică-ginecologie s-au desfășu­rat la Clinica Odobescu, Timișoara unde l-am avut ca mentor pe prof. dr. Pirtea Laurențiu, unul dintre cei mai buni la ora actuală în domeniul ginecologiei. Luându-mă sub aripa lui, am învățat să mă dezvolt extrem de frumos în sfera aceasta, am obținut îndeletnicirea de a manageria patologii de rutină, dar am simțit și satisfacția unor cazuri grele, complexe, rezolvate cu succes, care mi-au stârnit interesul.
Din momentul în care am ales să profesez într-un oraș de provincie s-a produs o schimbare: reușita ta profesională nu ține doar de abilitățile tale acumulate, ci și de sistemul bun sau mai puțin bun în care ești nevoit să te desfășori. E trist, frustrant, dar ești nevoit să te reorganizezi. Asta recunosc că m-a luat prin surprindere. Ceea ce ține în schimb de partea profesională, imprevizibilul mă incită, imi place și mă captează.

Cum arată o zi din activitatea dumneavoastră și care sunt cele mai mari mulțu­miri ale meseriei?
În momentul în care ai ales să faci medicina, ți-ai asumat rolul de medic atât la serviciu, cât și în timpul liber. Ești structurat cumva genetic (vorbesc de cei care au ales cu sufletul această carieră) să fii demn, sociabil, empatic, dedicat, indiferent că porți halatul alb sau nu. Bineînțeles că o mare parte din zi mi-o petrec profesând fie în cadrul Spitalului Municipal Brad, compartimentul de ginecologie, fie la cabinetul “Ecomed” din Deva, iar timpul liber, puțin rămas, ador să-l petrec împreună cu familia, prefer casa de la țară de unde simt că mă încarc. În ceea ce privește mulțumirea mese­riei, ea vine odată din faptul că această profesie te îndeamnă mereu la nou, la cunoaștere, la au­to­depășire… astfel ajungi să te dezvolți tot mai mult și să ai rezultate extraordinare pe un domeniu mult mai extins. Apoi vine feedback-ul pacienților, mulțumirea mea stă în mulțumirea lor.

Ce recomandări aveți cu privire la educația pacientelor dumneavoastră în ceea ce privește sănătatea gine­co­logică?
Rămân plăcut surprinsă că o parte din pacientele mele dețin un nivel mediu de informare cu privire la sănătatea ginecologică. Am doamne care conștientizează importanța controalelor periodice și mă caută pentru prevenție, nu că ar exista un simptom care să le împingă să facă asta, ceea ce mă bucură foarte mult. E adevărat că medicului îi revine cel mai important rol în educarea pacientului, căruia să-i dezvolți subiectul “stil de viață sănătos”, să-i arăți să înlăture factorii de risc, să-i explici importanța unor analize de rutină, a unor teste de screening… Nu sunt puține situațiile în care avem în față pacientul bolnav, iar în cazul acesta îndrum să se adreseze medicului chiar de la primele simptome pentru a oprii progresul bolii. Astfel ca prima recomandare ar fi vizita la medic și încre­derea în acesta. Apoi pacientul trebuie să înțeleagă că fiecare din noi oamenii suntem en­tități separate și că abordarea terapeutică va trebui indivi­dualizată pentru fiecare în parte. De exemplu, sunt situații când indici că un fibrom uterin să fie operat și alte situații când recomanzi monitorizarea acestuia. Mass-media are și ea un rol important prin campaniile de informare în a sensibiliza populația cu privire la sănătate. Grijă însă la ceea ce preluăm din mediul online pentru că sunt și informații false.

Care este viziunea dvs. asupra prevenției și promo­vării sănătății în rândul femeilor și cum vedeți rolul medicului în acest context?
Va trece mult timp până vom reuși în România să facem prevenție cu adevărat… e nevoie și de o societate mai educată, receptivă, conștientă de beneficiile testelor de screening. Ce pot să fac eu în momentul de față este să comunic extrem de mult cu pacienta, să-i fac recomandările necesare cu privire la impor­tanța unui examen Babeș Papanicolau de exemplu, a unei ecografii, a unei mamografii ș.a.m.d. așa încât să facem un minim de prevenție. Până nu va funcționa totul într-un sistem unitar, nu cred că vom obține chiar cele mai bune rezultate.

Considerați că este nece­sară stabilirea unei relații de încredere cu pacientele dvs. și cum gestionați situațiile în care acestea pot experimenta frică sau anxietate față de tratamentele sau procedurile impuse?
Recomand tuturor pacien­ților să aibă încredere în medicul căruia i se adresează. Acesta e fundamentul pe care se construiește relația medic-pacient. Apoi, din școală am învățat că prima etapa a unui consult e anamneza, moment în care mă apropii de pacientă, încerc s-o cunosc, să o fac să se destindă și să îmi comunice des­chis despre afecțiunea și așteptările ei. Discuția cu aceasta și explicarea pe înțe­lesul ei a actului medical reduc la minim, chiar înlătură frica. Deasemenea, medicina a evo­luat mult și e normal să am grijă ca în cursul consultului sau al micilor intervenții să nu existe disconfort sau durere. Dispun de răbdare pentru ca pacienta să se acomodeze cu mine și să înțeleagă tot ce i se întâmplă.

Din discuția cu dumnea­voastră am înțeles ca dețineți o specializare în ginecologie estetică. Vă rugăm să des­crieți cu ce se ocupă această ramură mai puțin accesată de paciente pâna la acest moment și ce afecțiuni pot fi tratate prin intermediul acestor proceduri?
La fel ca multi alți colegi, am privit cu o ușoară neîncredere această ramură a ginecologiei. Totuși mi-a stârnit interesul și am început să culeg informații din studiile internaționale. Startul a fost participarea la un curs susținut de președintele Societății de Estetică Gineco­logică, dna. Prof. Dr. Diana Mihai, unde am descoperit beneficiul real al unei astfel de terapii. Estetica ginecologică, prin multiplele abordări (in­jectări cu PRP- terapia vampir, cum mai e cunoscută, acid hialuronic, botox, folosire fotoliu Emsella, radiofrecvența, laser) îmbunătățesc conside­rabil calitatea țesuturilor din zona genitală. Patologia căreia i se adresează este foarte vastă: disfuncția sexuală, scăderea libidoului, dispareunia, vaginismul, durerea pelvină cronică, sindromul genitourinar de menopauză, atrofia vulvova­gi­nală, lichenul scleros, incon­tinența urinară, vaginita re­ci­divantă, cistita postcoitală, asimetria de labii, hipotrofia de labii, laxitatea vulvovaginală, cicatricea vicioasă, vergeturile, infertilitatea. Adresabilitatea procedurilor vizează astfel atât pacienta tânără, cât și pe cea aflată la menopauză. Au o uti­litate atât estetică, cât și funcțională. Și de cele mai multe ori vin ca o completare la medicina clasică… vă dau un exemplu în acest sens: multe cazuri de incontinență urinară corectată chirurgical recidi­vează la un moment dat… dar dacă stimulezi regenerarea țesuturilor prin tehnici de rejuvenare vaginală, PRP, scaun Emsella, ajungi la un răspuns terapeutic extraordinar.

Mihaela Ioana Poenar