Este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi importante din an, și se va ține în perioada 15 martie – 01 mai. Postul Sfintelor Paști durează 40 de zile, la care se adaugă și Săptămâna Patimilor. Anul acesta, creștinii ortodocși sărbătoresc Paștele la data de 2 mai, în timp ce Paștele catolic este celebrat la 4 aprilie.

Postul Mare

Ne aduce aminte de postul celor 40 de zile ținute de Mântuitor înainte de începerea activității Sale mesianice fiind numit și Paresimi. Potrivit regulilor bisericești, pe toată perioada postului, sunt două dezlegări la pește: pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 24 aprilie, de Intrarea Domnului în Ierusalim (Florii). Zilele rânduite pentru ajunare, adică abținerea totală de la mâncare și băutură, sunt lunea și marțea din prima săptămâna a postului.

În ultima săptămâna de post, numită și Săptămâna Patimilor, se ajunează luni, marți, miercuri, vineri și sâmbătă. În aceste zile se pot consuma, seara, doar pâine și apa. Pentru că Postul Paștelui ne amintește de răstignirea lui Iisus pe cruce, în această perioadă nu se fac petreceri. Toate serviciile divine din timpul Paresimilor sunt mai so­bre decât cele din restul anului şi îndeamnă la smerenie, întristare şi căinţă. Este timpul în care se spovedesc cei mai mulţi credincioşi, în ve­derea împărtăşirii din ziua Paştilor, conform poruncii a patra a Bisericii, scrie creștinortodox.ro. De asemenea, nu se vorbește mult și se evită discuțiile care duc la bârfă.

”’Postul Mare este un eveniment spiritual în viața noastră, o perioadă de pregătire deosebită. Este mare nu doar prin lungime, ci este mare tocmai prin importanța sa deosebită. Postul, în această perioadă, ne oferă bucuria de a trăi împreună cu Hristos, pornind întâi de la căința ta, pentru că Postul Mare trezește în noi acea tristețe evlavioasă, acea tristețe potolită, acea blândă tristețe. Postul de bucate cu postul de păcate este o luptă împotriva diavolului, împotriva satanei, luptă care aduce biruință. Cel mai important lucru este ca să simțim o izbândă, să simțim că într-adevăr postul este pentru noi o jertfă plină de bucurie”- spunea IPS Laurențiu, Mitropolitul Ardealului.

Tradiții și obiceiuri din Postul Mare

Potrivit tradiției, în unele zone din țară, Postul Mare este întâmpinat cu focuri aprinse, până noaptea târziu. În jurul focului se strângeau copiii și tinerii, făcând zgomote și chiuind, pentru a fi alungate spiritele rele.

• Prima zi de post este numită și ”Lunea curată”. În această zi, vasele în care s-a mâncat ” de dulce” se spală cu leșie, apoi se duc în pod.
• A doua zi de post, Marțea vaselor este începutul Săptămânii Caii lui Sântoader. În unele zone, se spală vasele de dulce, se pune tămâie și se afumă vitele și stupii, pentru a avea rod bogat. Tot  în această zi, se face apă din zăpada netopită, rămasă în bătătură și se mătură cu ea podeaua casei.
• În prima sâmbătă din Postul Mare se sărbătorea Ziua lui San-Toader, sfânt care a fost canonizat de către biserica ortodoxă datorita faptelor sale, dar pe care tradiția populară îl ține de teama pedepselor aplicate tuturor celor care nu-l respectau. San-Toader și caii ce-l însoțeau rupeau, conform tradiției, lanțul lui Sant-Ion pentru a lăsa drum liber anotimpului călduros. Ei păzeau Soarele pentru a evita fuga acestuia către miazănoapte și pentru a salva, astfel, omenirea de la noaptea,veșnică.

• Ultima zi din Postul Paștelui este numită Joimărița, numele venind de la Joi-Mari, o vrăjitoare rea, care pedepsea femeile care nu și-au terminat torsul și țesutul până în Joia Mare. Era temută și de bărbații leneși, care nu și-au măturat curtea sau nu au reparat gardurile, potrivit traditiisiobiceieuri.ro.
• Vinerea Mare este ultima vineri din Postul Paștelui. În această zi se ține post negru, femeile nu trebuie să lucreze, nu au voie să coase, să țese, să spele rufe sau să toarcă, potrivit calendarulortodox.ro. Tot atunci se fac băi purificatoare în vederea întâmpinării Sâmbetei Învierii.