Este cunoscut și respectat de către credincioșii din întreaga lume. Începe marți, 15 noiembrie, ține 40 de zile și se încheie în data de 24 decembrie. Prin intermediul postului, Dumnezeu ne dă putința curățării  sufletești și trupești.

”Postul e vechi și începe odată cu omul. E prima poruncă de stăpânire de sine. Postul și rugăciunea sunt două mijloace prin care curățăm firea de patimi. Toți oamenii care s-au apropiat de Dumnezeu, și-au smerit sufletul cu rugăciune și post. Și Iisus a postit 40 de zile punând postul începătură a vestirii lui Dumnezeu, deși Lui nu-i trebuia, fiind nepătimaș.” (Părintele Arsenie Boca, Despre post și rugăciune).

În seara zilei de 14 noiembrie

Credincioșii ortodocși sărbătoresc ”Lăsatul Secului”, respectând rânduielile transmise din generație în generație. În această seară, masa festivă este aşzată lângă o icoană, la răsărit. Este acoperită cu o faţă de masă albă, iar în mijlocul acesteia se pune pâine şi sare. Se mănâncă sarmale şi carne friptă, se bea ţuică şi vin nou.

Postul Crăciunului

Prin durata lui de 40 de zile, Postul Crăciunului, ne amintește de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dum­nezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, crești­nii postind 40 de zile, se învredni­cesc să primească Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria. Este al doilea ca importanţă după Postul Paştilor şi aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia – Izbăvitorul. Acest post îmbină pocăința cu milostenia și fapta bună, ca noi să devenim sălaș pentru Hristos. Nu întâmplător, prima mare sărbătoare din Postul Crăciunului este Intrarea Maicii Domnului în biserică, prăznuită pe 21 noiembrie, care ne descoperă că Maica Domnului intra în templul din Ierusalim pentru a deveni ea însăși templu sau “biserica sfințită și rai cuvântător”, potrivit crestinortodox.ro. Hotărârea ca toți credincioșii să postească 40 de zile s-a luat la Sinodul local din Constantinopol, în anul 1166. Înainte de acest sinod, creștinii posteau diferit: unii numai șapte zile, iar alții șase săptămâni.

În cele 40 de zile de post

Credincioşii care postesc pot mânca doar produse vegetale, fără carne şi lactate. În toate zilele de sâmbătă şi duminică au dezlegare la untdelemn, peşte şi vin. În zilele de marţi şi joi, se face dezlegare la untdelemn şi vin. Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri Biserica Ortodoxă prăznuieşte vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creştinii pot consuma untdelemn şi vin; dacă hramul bisericii sau vreo sărbătoare este însemnată în calendar cu cruce roşie, atunci se face dezlegarea şi la peşte.

Tradiții și obiceiuri în Postul Crăciunului

• Sunt respectate cu sfințenie de poporul român, mai ales că acest post ne pregătește pentru  primirea cum se cuvine a Mântuitorului Iisus. De aceea, încă din prima zi de post încep ritualurile de purificare şi se vor spune rugăciuni pentru iertarea păcatelor. Se realizează şi ofrandele rituale, dedicate, mai ales, păsărilor cerului.

·       După data de  14 noiembrie, până după Bobotează, nu se mai fac nunţi.

• De asemenea, la intrarea în Postul Crăciunului se obișnuiește ca toate  oalele să fie puse cu gura în jos, pentru ca cei ai casei să fie feriţi de orice pagubă sau boală.
• În postul Crăciunului vor încep şezătorile, unde femeile, dar şi fetele tinere se întâlnesc pentru lucru, în acelaşi timp combinând munca cu distracţia. În cadrul şezătorilor, se vor derula şi numeroase obiceiuri cu caracter distractiv.
• În unele zone ale ţării, fetele necăsătorite participă la ritualul „Bătutul pernelor”.  Se spune că respectarea acestei tradiţii  îmblânzeşte destinul şi cheamă mai repede ursitul în viaţa tinerei.
• Și, se mai crede că, dacă în postul Crăciunului e vreme moale, atunci în primăvară vor fi multe ploi.

Cornelia Holinschi