Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva a fost invitat să participe, cu un număr de 12 obiecte de epoca romană, la expoziţia „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, organizată la Madrid, în perioada 30 septembrie 2021 – 27 februarie 2022.

Printre artefactele aflate în patrimoniul muzeului nostru și expuse, temporar, la Madrid, se numără piese emblematice pentru spațiul hunedorean, cum este Aplica din bronz aurit cu reprezentarea Medusei descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa sau două din Plăcuțele de aur descoperite la Germisara.

Alături de acestea se află și artefacte mai puțin cunoscute publicului și mai puțin mediatizate, care călătoresc pentru prima dată peste hotare. O astfel de piesă este un fragment de monument funerar din gresie cu reprezentarea scenei mitologice a răpirii Europei descoperită la Micia sau o statuetă din bronz reprezentându-l pe zeul Mercurius, descoperită, în urmă cu cinci ani, în Villa Romană cercetată la Rapoltu Mare.

Această expoziție reunește 835 de artefacte excepționale din colecțiile a 39 de muzee din România și a fost deschisă în data de 30 septembrie 2021, la Muzeul Național de Arheologie din Madrid. Expoziția este coordonată de Muzeul Național de Istorie a României, sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale, Regele Felipe al VI-lea al Spaniei și al Președintelui României, Excelența Sa, Domnul Klaus Iohannis.

Evenimentul cultural este organizat sub egida Ministerului Culturii și Ministerului Afacerilor Externe, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale și face parte din ”Programul de diplomație publică și culturală”, program stabilit de Ministerul Afacerilor Externe și derulat prin Ambasada României în Regatul Spaniei.

Anul acesta, componentele acestui Program sunt dedicate aniversării a 140 de ani de relații diplomatice între România și Regatul Spaniei.

În continuare sunt prezentate patru dintre artefactele aflate, temporar, la expoziția „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”organizată la Madrid.

PLĂCUȚĂ VOTIVĂ DIN AUR

Plăcuța votivă din aur (Muzeul Civilizației Dacice și Romane, nr. inv. 34536) a fost descoperită la Geoagiu-Băi, în timpul săpăturilor de salvare care au debutat în anul 1986 în punctul numit Dâmbul romanilor. În acest loc au fost identificate băile termale antice de la Germisara. Cercetarea arheologică de aici a prilejuit găsirea și a altor obiecte cu caracter votiv dedicate divinităţilor care patronau apele termale – opt plăcuțe de aur, patru altare sau baze de statui – dar și a peste 600 de monede din argint şi bronz aruncate în bazin ca ofrande.

Piesa prezentată este realizată în tehnica au repoussé, prin baterea unei foițe de aur pe o matriță de lemn.

În jumătatea inferioară apare reprezentarea Dianei, după canonul iconografic clasic, întoarsă spre dreapta imaginii, însoțită de o căprioară. Zeița este redată într-o aedicula, compusă dintr-o bază simplă, două coloane torsadate și un acoperiș în două ape, decorat cu motive vegetale. La nivelul picioarelor este marcat în relief numele zeiței DIA(na). În câmpul lis al inscripției, aflat sub aedicula, este zgâriat, ulterior confecționării plăcuței, numele celei care a dedicat plăcuța: Corne/lia Mar/cellin(a).

În colecțiile muzeului nostru există șapte plăcuțe votive din aur, toate descoperite la Germisara, temporar, două dintre ele se află la expoziția internațională „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane” organizată la Madrid.

Cinci dintre plăcuțele de aur de la Germisara pot fi admirate, în continuare, la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, în cadrul expoziției “Obiecte de Tezaur din colecțiile Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva”.

MERCURIUS-HERMES-TOTH

Piesa (Muzeul Civilizației Dacice și Romane, nr. inv. 52612) a fost descoperită în vara anului 2016, în timpul cercetărilor arheologice sistematice din villa de la Rapoltu Mare–La Vie. Statueta din bronz îl redă pe Mercurius-Hermes-Toth. Zeul este reprezentat cu câteva din atributele consacrate, punga cu bani în mâna dreaptă și caduceul în cea stângă. Conform variantei iconografice egiptizante, căreia i se subscrie și statueta noastră, între cele două aripioare care ies direct din cârlionți este așezată frunza de lotus. Unicul obiect vestimentar este chlamys-ul înfășurat pe brațul stâng.

Divinitate cu atribuții multiple, Mercurius este unul dintre cei mai populari zei din lumea greco-romană, realitate de la care provincia Dacia nu face excepție. Aici este invocat în inscripții, gravat pe geme, sculptat pe monumente funerare, dar mai ales înfățișat pe artefacte cu caracter votiv, din lut, piatră și bronz.

Statueta reprezentându-l pe zeul Mercurius-Hermes-Thot făcea parte din expoziția „Piese reprezentative din colecția de arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva”. Expoziția își așteaptă în continuare vizitatorii la sediul central din Deva, în palatul Magna Curia, unde pot admira o suită de artefacte, din neolitic până în epoca romană.

MENADA DE LA ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA

Vă prezentăm, în continuare, o altă piesă spectaculoasă din colecția muzeului nostru, care se află, temporar, la expoziția internațională „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”.

Aplica, descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa în primăvara anului 1995, face parte din colecția Secției de Arheologie Sarmizegetusa (nr. inv. 30119). Statueta din bronz aurit redă o menadă, personaj feminin din cortegiul zeului Dionysos. Funcționalitatea piesei poate fi doar dedusă. Statueta ar fi putut fi aplicată pe umărul unui vas de tip krater, însă nu este exclus ca ea să fi împodobit o piesă de mobilier (cu siguranță, nu una comună), un altar portabil, o lectică pentru statui de cult sau, poate, un car alegoric ori unul mortuar.

După încheierea expoziției de la Madrid, statueta din bronz se va întoarce în expoziția de bază a Secției de Arheologie Sarmizegetusa a Muzeului Civilizației Dacice și Romane.

RELIEF VOTIV

O altă piesă deosebită este un relief de marmură de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, obiectul face parte din colecția Secției de Arheologie Sarmizegetusa (nr. inv.7946).

Relieful a fost descoperit în campania arheologică din vara anului 1976, între sanctuarul zeilor Aesculapius şi Hygeia şi zidul de nord al oraşului. Tăblița votivă îl redă pe Silvanus însoțit de un cortegiu format din nouă Silvane. Zeul, bărbos și pletos, cu căciulă frigiană, tunică scurtă și chlamys prins pe umărul drept cu o fibulă, ține cosorul în mâna dreaptă, iar în cea stângă un toiag lung. Silvanele sunt figurate cvasi-identic purtând chiton lung, prins sub piept şi ţinând în mâna stângă o cunună (probabil din spice de grâu). Pe bordura inferioară a plăcuţei a fost inscripţionat textul: [M(arcus)? Av]r(elius) Valens dec(urio) col(oniae) ex [v]oto posuit (Marcus? Aurelius Valens decurion al coloniei a pus acest dar).

Piesa este unul dintre produsele de serie realizate în mod curent în atelierele locale sarmizegetusane, caracterizate prin schematismul redării chipurile personajelor, ductul geometric, nenatural al cutelor veşmintelor, supradimensionarea palmelor (atât de comună, de altfel, în arta provincială a Daciei romane).

La revenirea din expoziția de la Madrid, relieful se va întoarce în expoziția de bază a Secției de Arheologie Sarmizegetusa a Muzeului Civilizației Dacice și Romane

Informații despre piese: dr. Oana Tutilă, arheolog, secția de Arheologie, Muzeul Civilizației Dacice și Romane.