Sunt oameni și oameni în lumea asta, fiecare aflat la un anumit nivel de conștientizare sau de evoluție. Nivelul la care se află determină felul în care trăiesc, gândesc, simt și se raportează la cei din jur.

Vei întâlni în viața ta oameni care radiază de bunătate și înțelepciune, care sunt treji, conștienți, verticali și asumați, precum vei întâlni și oameni care încă trăiesc și se hrănesc cu gânduri, comportamente și emoții negative sau chiar distructive, atât pentru ei înșiși, cât și pentru cei cu care interacționează.

Este foarte important să-ți alegi și tu atitudinea în funcție de ceea ce observi că sunt oamenii cu care relaționezi, de nivelul lor de conștientizare și evoluție. Adaptarea la realitatea lor te va scuti de multe bătăi de cap și suferințe inutile, asta presupunând că ai înțeles că nu poți să schimbi pe nimeni.

Sigur, poți să fii un exemplu, însă să nu ai așteptări ca oamenii să se comporte cu tine așa cum o faci tu. Chiar dacă tu aplici “ce ție nu-ti place altuia nu-i face”, să nu crezi că o vor face și alții. Nu spun să răspunzi la agresivitate cu aceeași monedă, dar nici să nu dai mărgăritare… celor care nu știu să aprecieze.

Adaptarea la realitatea pe care o trăiesc și o acceptă cei din jurul tău este esențială pentru bunăstarea ta psihica. Observă cu ochii deschiși cum sunt și după ce valori trăiesc cei cu care interacționezi și adaptează-te. Asta înseamnă doar să dai mai mult, mai puțin sau să-ți stabilești gradul de deschidere în funcție de ceea ce vezi.

Acuitatea (adică, capacitatea de a observa), flexibilitatea și adaptarea la mediu sunt instrumente esențiale în arsenalul omului înțelept. Dar ce facem cu cele trei probleme cu care ne confruntăm și, datorită lor am ajuns aici: ura, analfabetul funcțional și sistemul.

Se fură legal și cu documente

Într-o țară plină de ”academicieni” analfabeți și doctori în hoție, ne încurcă de-a dreptul. Vă rog scoateți și limba româna, istoria, religia, geografia și matematica, ca să nu mai știe inculții să numere banii când împart ,,prada”.

E plină patria de ”expertiza” lor, întru prostirea poporului care se uită tâmp în gura intelectualilor. Este plină țara de acești inculți, dintre care, unii lucrează pentru obținerea de posturi în sistemul bugetar, alții în celebrele firme de consultanță pe fonduri europene. Și, dacă nu au fost în stare să facă nimic, și-au făcut firme de consultanță, fiind susținuți tot de sistem, iar banii obținuți se întorc de unde pleacă și în buzunarele celor care veghează. Punctajul dosarelor este verificat tot de firme ,,speciale”, puse de sistem în cârdășie cu politicienii. Este furt legal și cu documente, de nimeni nu mai știe cât sunt de încurcate. Și, automat, se nasc inculții funcționali. Nu avem nevoie de cărți, demolăm statui, ridicăm cluburi cu masaj erotic și mâncăm până crăpăm. Din muzee au făcut birturi, iar din biserici, săli de jocuri. Pentru a demola se dau bani de la Btuxelles, dar pentru cercetare, NU. Când vin sărbătorile parcă înnebunim, mâncăruri chefuri, amante, băuturi, iar lumea se întreabă de unde sunt atâția bani. Mulți au, fiind bugetari, ,,fără număr, fără număr”, alții au din implementare, consultanță și achiziții fonduri europene, granturi, un mod de a fura legal, bani mulți, fără să dea socoteala. Dar oare mai dă socoteala cineva în țara asta? Nimeni. Doar câte un fraier, pentru câteva mii de euro. 

Analfabetul funcțional va deveni istorie și vom lăcrima discret după el. Prostul absolut, cu privire goală, dar fericit, îi ia locul, încet, dar sigur.

În timp ce alții ascultă Bach și Strauss, noi stăm cu ochii lipiți de un TV uriaș, privind cohortele de dame de prost gust unduindu-se desculțe pe ritmuri de manele.

Adorăm lanțul de aur gros de la gâtul unui rapsod cu banii lipiți de frunte și ne mândrim cu vocația noastră europeană, de executanți lași și fără coloană vertebrală, fără prea multe întrebări existențiale dar pricepuți la toate. De ce ne mai trebuie cultură, la ce o folosim. Oare nu cineva lucrează la spălarea  minimei inteligente pe care o mai avem.

Ne întoarcem la sistem

Există doar două partide în România. Partidul Sistemului (invizibil) și Partidul Reformei. Nu sunt înregistrate la tribunal, dar fiecare dintre ele conține partide întregi, părți din partide, politicieni individuali, entități mass-media, interese din administrație și servicii, părți din societatea civilă – cu ghilimele sau nu.

Sistemul (invizibil) e o entitate amorfă, dar imensă, o încrengătură de interese. Ce fel de interese? Financiare în primul rând.  De putere și control, în al doilea. De evitare a pușcăriei în al treilea. Inclusiv anumiți șmecheri politici, interlopii făcând parte din acest sistem invizibil. Sistemul nu are un lider și nu are o structură, are doar tipare de operare. E mânat doar de interese și acționează direct asupra unui singur subiect, Statul român.

Cum? Măsluind contracte de stat, mufându-se la instrumente bănoase precum retrocedările, punând mâna pe puncte esențiale din Justiție, numind zeci de mii de oameni în consilii de administrație ale unor companii de stat, în instituțiile de control financiar și așa mai departe. Controlând opinia publică prin presa lor din lesă. Controlează tot ce intră, bani chiar și cei din fonduri europene. Uitați-vă la controversatul Ghinea și PNRR. Este în stare de nebunie să ajungă la bani, bineînțeles, susținut de un sistem. Pentru că, numai cu ajutorul lui poți pătrunde. Vedeți pe Cioloș, cu figura de ”țărănuș”, cu un rucsăcel în spate, chiar credea că el va fi prim-ministru. Dar, vulpile erau la vizuină, iar sistemul l-a lăsat un pic din brațe.

Partidul Reformei conține puțini politicieni. Unii sunt din partide mai noi și mai curate, alții chiar din partidele vechi și împământenite în Sistem, fiind în minoritate printre colegii lor. Au în comun faptul că sunt anticorupție.  Oamenii ăia care se luptă să avem democrație adevărată, un stat care are grijă de cetățean, cât mai puțină hoție. Unii sunt jurnaliști, alții magistrați, alții ONG-ști, chiar există și in sistemele de forță ,,oameni cinstiți”.

Partidul Reformei e mai numeros decât Partidul Sistemului și îl împinge pe acesta să schimbe lucrurile în bine de multe ori. Dar Partidul Sistemului este mai puternic. Are controlul asupra presei și a instituțiilor statului.

În funcție de interesele de moment

Sunt oameni care au jucat, pe rând, într-un partid sau altul, în funcție moment, de context sau de schimbările de sistem.

Mai mult, nu ar trebui să uităm că Partidul Sistemului a avut totuși, de voie- de nevoie, o traiectorie pro-Occident și a asigurat o coerență a elitelor, ceea ce s-a tradus și într-un anumit nivel de stabilitate.

Popularea oricărei instituții de stat unde e posibil cu oamenii de partid – competenți sau incompetenți – cumințirea Justiției, aceeași permisivitate pentru afaceri pe spinarea statului român care îi fac milionari în euro pe cei mai mulți dintre liderii partidului, centralizarea alocării banilor pentru a ține sub control cât mai multe dintre centrele locale de putere și așa mai departe, se fac cu știrea sistemului invizibil. Oare nu sistemul invizibil a creat statul paralel?

Faptul că PNL și PSD s-au aliat înseamnă nu doar că și-au mințit alegătorii, ei închid ochii la orice. Folosirea în scopuri electorale a resurselor statului, de la cele pompate de ex-premierul Cîțu pentru a ajunge președintele PNL, la marea împărțire a resurselor de la formarea coaliției PNL-PSD, e o ceartă cu bunul simț și cu democrația, spunea Lucian Lemezeanu.

Dar Partidul Sistemului nu include doar partide. Exista și alte brațe, justiție, servicii, siij etc. Uitați-va la justiție, mai este un pic și trag ca lacomii toți banii poporului pentru salarii incomensurabile și pensii pe măsură. Promotorul pensiilor speciale este Valeriu Stoica, iar ”șmecheriile” în sistem pentru pensii, sporuri și salarii s-au făcut pe vremea lui Oprea.

Șefii statului care au trecut pe la putere au ales Sistemul (invizibil).  Emil Constantinescu nu a vrut să intre în anumite jocuri și a fost învins.

Problema cea mare e asocierea cu diferite personaje și interese din structurile de forță, de la servicii secrete – ceva ce unii comentatori au numit ’’pakistanizarea’’ politicii românești – la alinierea cu interesele anti-reformiste din justiție. Nu trebuie să fii un mare specialist pentru a vedea că președintele e principalul personaj care a blocat reforme serioase în acest sector, ba chiar a promovat cursul opus. 

Că are pe conștiință vieți cu atitudinea iresponsabilă din primăvară și vară, nu știi dacă trebuie să o pui pe seama apartenenței la Sistem, a celor cu pandemia, care l-a obligat să joace populist până la cinism, sau e doar incompetență. Asta e deja o întrebare filozofică.

Sistemul (invizibil) a câștigat bătălia în 2021.

Al dumneavoastră, același,

Prof. Ioan Romeo Mânzală

P.S. A nu se confunda Sistemul (invizibil) cu Instituțiile de forță ale statului.