Românul, ,,jecmănit” și îndatorat doar pentru salarii și pensii de lux, pentru satisfacerea unor mofturi ale celor care compun Statul.

Statul trebuie să gestioneze averea țării, să fie garantul democrației și nu al haosului, dezbinării și cheltuirii banilor fără socoteală pentru funcționarii și pensionarii săi de lux, având destinele poporului în mâinile unor infatuați, penali și nepricepuți.

Am fost invitați la masa bogaților

Pare-se, din greșeală. Românul a primit un scăunel mic,  așezat lângă ușa de la bucătărie și un papion, care, la fiecare deschidere, îl lovește nemilos în spate. La poza de final, va fi pus într-un colț și el va zâmbi stingher, cu gândul că i se văd găurile din dantură. Fotograful priceput îi va umple golurile pentru a nu face de ”rușinică” marea familie. Ne vom îmbrăca în alb, cu papion negru, și vom sta în genunchi la toți golanii și calicii din afară, executându-le ordinele de jefuire a țării, împovărând acest popor. Putem fi penalii penalilor, drogații drogaților, bețivii bețivilor, că tot la conducere rămânem, până terminam totul în această țară.

”Ruda săracă trebuie ținută cât mai departe, în întuneric, de preferat. Trebuie ținută în evul mediu pentru că, lăsată să se dezvolte, ar putea hrăni un continent și atunci unde și-ar mai putea vinde bogătașii carnea de plastic și brânza din carton”, scria judecătoarea Adriana Stoicescu, din Timis.

Românul are un singur dușman!

Care nu e vreun ”baștan” de la masa de fițe! Statul român e cel mai mare dușman al românului analfabet funcțional și cu dinții cariați. Un stat impotent, al cărui brand de țară nu mai e demult frunza ”coanei Nuți”, ci o pereche de izmene rupte în dos. Un stat care îndatorează această țară în proporție de 80%, doar pentru el. Un stat care își ucide sclavii cu nepăsarea și nesimțirea arendașilor lui.

Statul, care te plimbă prin trei spitale, îți dă patru diagnostice și te lasă să mori pe o saltea infectată de o bacterie cu care tot el te-a cadorisit. Statul, care îți dă în cap dacă ești un mic om de afaceri ce își dorește să crească, dar care stă în calea multinaționalelor, din care tot statul nostru mic, dar șmecher, trage și el cât poate. Așa că, te verifică, inspectează, controlează, cercetează, analizează, căpușază până când se asigură că, fie dai faliment, fie îți pui ștreangul de gât.

Statul româneste politicianul care minte cum respiră, frecându-și mâinile cu gândul la purcoiul de bani ce îl va îneca în bunăstare PNNR, în timp ce poporul alegător se îneacă în gunoaie și se spală la lighean, ca în vremurile de aur ale primului bâlbâit.

Un stat care trimite armata în Afganistan, unde mor 23 de oameni, iar alții rămân schilodiți pe viață. Se cheltuiesc din banii poporului miliarde, datorita unei manevre greșite a președintelui Biden și a serviciilor. În 24 de ore s-a dărâmat tot, dar absolut tot ce s-a construit în 20 ani, iar acest lucru denotă că democrația-i ”vai de mama ei”. Occidentul și SUA cred că sunt ,,rușinea secolului” în această escapadă și tot ei încearcă să mintă, ca să iasă ”basma curată”. Râd vietnamezii din Saigon și din Delta Mekong!

Democrația nu funcționează, răspunsul îl vedem chiar și la noi. Dar în Afganistan? America are probleme mari, cred că este cea mai rușinoasă pierdere suferită, trăgând după ea și Occidentul. Uniunea Europeană nu funcționează, vorbim vorbe, ca să ne ascultam tot noi.

Statul român este funcționarul încet la minte, dar iute de mână, care îți închide ghișeul în nas pentru că are pauză de masă, iar tu, biet neghiob, nu înțelegi importanța muncii lui, de a plimba hârtiile între etaje.

Un cunoscut judecător a făcut o mărturisire mai puțin obișnuită. Mai exact, Adriana Stoicescu susține răspicat că îi este rușine că este judecător. Delațiunea și bârfa, lipsa de caracter, acestea ne sunt atributele, susține ea.

“Mai mult ca niciodată, îmi e rușine azi că sunt judecător. Iertați-ne, voi cei care vă puneți speranțe în noi. Suntem mici, meschini și penibili. Delațiunea și bârfa, lipsa de caracter, acestea ne sunt atributele, se pare. Merităm disprețul vostru. Dar, înainte de a arunca în aer totul, sa vă amintiți că nu suntem toți la fel”, scria judecătoarea.

Din partea mea aveți tot respectul, stimată doamnă judecător! Dumneavoastră să ne iertați pentru că suntem un popor de lași și nu știm să îi apărăm pe cei care ne apăra! Cu toții trăim unele momente de dezamăgire. Atrag atenția asupra nebuniei care a cuprins planeta și mă văd nevoit să întreb:

Libertatea de exprimare este periculoasă pentru stat?

Se pare că da! Se pare că, mai nou, libertatea de exprimare, mai ales pentru unii politicieni, a devenit risc și creează probleme. Câtă vreme anumite grupuri numite “minorități sexuale” au lovit din toate direcțiile norma tradițională pentru a-și instala propriile norme, s-a numit “free speech”.

Atâta timp cât președintele apără un prim-ministru, țepar, bețiv, condamnat, care a îndatorat această țară și nu dă socoteală unde sunt banii, atunci vorbim de disoluția statului.

Adică, dintr-o dată, libertatea care era bună pentru unii, devine periculoasă pentru alții, iar libertatea de exprimare devine discurs al urii.  Dar, nu trebuie să uităm că atunci când libertatea de expresie este îngrădită, urmează dictatura. Și, este important să fim cât mai mulți implicați în lupta pentru susținerea valorilor creștine, să fim uniți și să nu abandonăm. De ce suntem fricoși și lași? Trăim ”Dictatura Mizeriei” la umanitatea muribundă.

Președintele, la ,,papion”, îl ocrotește pe Câțu, care este un ,,șmecheraș”prins beat, arestat în SUA și ,,țepar” la Bancă neplătind până astăzi, dar cer și ne impun ca noi să plătim datoriile la stat. Oare Președintele a plătit suma imensa? Ori a prescris justiția suma!

Valorile sunt ”puse cu capul pe butuc”!

Asistăm neputincioși la o revoluție a mizeriei împotriva valorii în umanitatea muribundă. Toate valorile sunt puse cu capul pe butuc și decapitate de o minoritate psihotică și posedată. Să mă explic: bărbatului nu-i mai este permis să fie bărbat adevărat. Puterea, autoritatea, avântul, curajul, protecția, descoperirea toate sunt ofensive. Se poartă ”bulaiul efeminat”, epilat la creier și spălat în malaxorul imoralității, umblând în chiloți pe stradă.

Femeia, nu mai e OK să fie femeie. Valorile feminității au devenit defecte. Să fii mamă, cea mai măreață vocație a femeii, e un risc. Feminitatea, gingășia, stilul, eleganța, finețea, fecioria, sfiala sunt arse pe rugul iadului progresist. Femeia bărbat, avortivă, încruntată, care scuipă în stradă și urlă după dreptul de a ucide, e acum la modă.  Copilul, ingenuitatea, starea de fericire, puritatea, gingășia sunt înlocuite cu forcepsul neo-marxist de bădărănie, obsesie sexuală, manelism, violență, hărțuire, pornografie, ură.

Biserica de acasă, spațiul tainic al înțelegerii, Liturghia veșnică, Logosul revărsat și extins în umanitate prin Duhul Sfânt, locașul cuviinței, stâlpul și temelia Adevărului, e eviscerată de har și devine un spațiu ritualic al compromisului, diplomației materialiste, activismului social și teatrului teofonic. E o crimă să fii patriot, să plângi la mormintele străbunilor, să celebrezi memoria eroilor, să te rogi sfinților întregitori de ființă, e musai să fii universalist conform, să împrumuți tradiții tâmpe, sexualiste și consumiste.

Școala, spațiul sacru al educației e violat necontenit de mizerii ideologice, de porno-educație, de aberații nihiliste. Nenorocirea acestui neam sunt papagalii care se cred vulturi. Jalnicele creaturi, ce se cred formatori de opinie, ”băieței” frustrați și complexați, dornici de expunere, în toate pozițiile, ies acum, precum râmele după o ploaie bună. Micuțul scurmător ce se simte vânat a ieșit să facă ce știe mai bine: să arunce cu mizerie în tot ce nu înțelege. Lacheul de serviciu s-a trezit cu fața la pernă pentru că s-a visat din nou pe cai mari, iar acum e dezamăgit că a fost doar un vis de adolescent cu coșuri… Când doar fetele bătrâne și neliniștite te mai venerează, atât îți rămâne: să te dai bărbat și deștept pe deasupra. Dar noi știm adevărul, nu-i așa? Scapă cine mai poate. Trădătorii îi vedem zi de zi și,  ca un paradox,  tot pe ei îi alegem. De ce?    Nu avem valori, au rămas nonvalorile. Uitați-vă cine sunt cei care ne conduc. Au închis ,,papagalii” votanți și vaccinați obligatoriu într-o colivie. Este doar opinia personală.

Al dumneavoastră, același,

Prof. Ioan Romeo Mânzală