Noi nu mai hotărâm nimic în această ȚARĂ? Ai cui mai suntem? Cine hotărăște în numele nostru?

La 30 de ani de la Revoluție și, chiar mergând mai încolo, la 102 ani de la Unire, trăim tot mai intens sentimentul că România nu ne mai aparţine. Ca stat, am atins stadiul în care nu mai putem lua hotărâri importante cu privire la soarta poporului român, nici măcar decizii cu impact periferic, fără a cere permisiunea cuiva. Înainte de a adopta o lege, oricare ar fi ea, aşteptăm cu înfrigurare, uneori tremurând de frică, reacţiile celor pe care i-am acceptat, deşi nu am declarat-o vreodată oficial, ca fiindu-ne stăpâni. Şi, aproape fără nicio excepţie, acţionăm în funcţie de cât de tare strâmbă din nas Bruxelles-ul sau Strasbourg-ul sau cât de urât se uită spre noi vreun secretar al secretarului nu ştiu cărui minister din America, Germania ori Franţa. Mai nou, suntem conduși de ambasadorii unor țări. Iată, apar ca de nicăieri, tot mai multe ţări ce se socotesc a ne fi superioare, tocmai pentru că noi, la nivel statal, ne-am comportat cu ele ca fiindu-le slugi. Acestea, direct sau prin ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, se amestecă cu nonşalanţă în treburile noastre interne, îşi permit să ne dojenească cu asprime dacă nu facem legi aşa cum vor muşchii lor, ne critică modul în care ne organizăm justiţia, ridică din sprâncene a supărare când parlamentul naţional votează ori se îngrămădesc la forurile internaţionale să propună sanc­ţiuni antiromâneşti atunci când nu le este pe plac cât de mult ne iubim homosexualii ori dacă le deranjează cumva modul „non european” în care ne călcăm aici, în România, câinii pe coadă. Iar noi, ca „stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, lăsăm ochii în jos, oftăm în surdină şi tăcem. Condamnabilă tăcere!

Se cred stăpânii României!
S-a ajuns până acolo încât, cei care deja cred că România în întregul său le aparţine, sunt deranjaţi şi de modul cum se desfăşoară mitingurile noastre de protest. Ei consi­deră că este dreptul lor de stăpâni să ne impună cum şi când să aplicăm legile noastre, să stabilească modul în care Jandarmeria noastră îşi organizează dispozitivele de luptă cu protestatarii furioşi, inclusiv cât de departe sau cât de sus să arunce jetul de gaz iritant lacrimogen jandarmul bucureştean, atacat cu pumnii, cu bâtele, lovit cu pietre şi încins la piele de sticle incendiare. Am ajuns să ne conducă ,,corporatiștii”. Atunci, am văzut scoși în stradă oamenii multinaționalelor, inclusiv directorii de bănci din Viena, bănci care au filiale aici în Romania.
Și, ce este mai trist, la noi vine cine vrea să ne jecmănescă, după bunul plac, fără să fie întrebați de nimeni nimic. În România, faptele sunt distorsionate şi se aruncă vina pe demonstranţi […] Au existat ameninţări incredibile împotriva celor care se opun unui anume partid galben. Prin tăcerea de care dă dovadă, Președintele are o obsesie legată de cuvântul PSD. Nici ziariștilor nu le mai poate răspunde, că nu a mai fost instalat prompterul…
O linişte asurzitoare! Să râzi, să plângi? Cum vreți să avem oameni verticali când nenorocirile le transformă în răfuieli politice, iar hoții lor sunt scutiți de toate și de tot. Ei nu răspund de nimic în țara asta! Ca o persoană să meargă duminica la biserică, s-a amânat carantinarea cu două zile. Și atunci, noi, românii, vrem să avem verticalitate?!
Am așteptat cu nerăbdare Conferința de presă, în care să ni se spună că se declară, în memoria victimelor de la Neamț, DOLIU NAȚIONAL. Dar, a anunțat că s-a găsit vinovatul: același PSD. Am început să râdem eu și câțiva prieteni mei de asemenea aberații.

Toți sunt vinovați, domnule Președinte!
Guvernul Orban de un an nu a făcut nimic. Din cauza incompetenței unor miniștri s-a instaurat haosul, vizibil de toată lumea. Iar dumneavoastră, de șase ani, sunteți doar Președintele PNL-PD! Celor care acum zece ani au tăiat pensiile și salariile cu 25% și au închis spitalele! Sa nu vă faceți că uitați, că lumea nu uită!
URA și DEZBINAREA sunt practicate zi de zi, la fel și hoția celor care au dus țara în haos. Țara în criză nu a băgat-o pandemia, ci incompetența politicienilor, care nu au știut să conducă. Au căutat și se caută prostia și hoția în curtea vecinului. Într-o țară ca România nu există partide de dreapta sau stânga, nu au programe, nu au proiecte. Au în cap doar manipulări, hoții, răutăți, ură, dezbinare transmise de conducători. Vreau și vrem nu un Președinte de Partid PNL-PD, vreau un Președinte vertical, al tuturor romanilor, al României. Eu nu am votat un Președinte PNL-PD, am votat Președintele României. Îmi doresc ca romanii să revină cu picioarele pe pământ, să votam proiecte, oameni și nu culori.

Străinii să conducă la ei acasă !
Unde și ei au probleme, nu să vina la noi și să ne dicteze ce avem de făcut. Uitați-vă ce se întâmplă în Franța, SUA, Armenia, Canada și în multe alte țări, unde ocultiștii duc spre dezastru.
În mare măsură, și pe bună dreptate, străinii se consideră stăpânii României. De ce spun “pe bună dreptate”? Asta pentru că, austriecii de exemplu, bazându-se pe sprijinul nostru slugarnic, taie de decenii, în mod sălbatic, după bunul lor plac, pădurile seculare românești.
Astăzi, ei, austriecii, controlează floarea fondului forestier naţional. Adică, dau iama în pădurile din judeţele Hunedoara, Gorj, Vrancea, Pra­hova, Buzău, Neamţ, Suceava. Şi nimeni nu-i spune Austriei: “STOP! Aceste păduri ne aparţin nouă, românilor!”
Zăcămintele de petrol ale României, fără niciun fel de control din partea noastră, sunt exploatate tot de Austria, având ,,terminalul”. Tot ea face exact ceea ce vrea cu produsele brute ori finite ale ţiţeiului românesc şi ne vinde apoi nouă, românilor, la un preţ uriaş, benzina rezultată din petrolul românesc. Austria se consideră stăpână pe subsolul României întrucât nu se găseşte nimeni în ţara asta mare care să-i spună: “HOO! Noi, cei de deasupra zăcă­mintelor de ţiţei, noi românii, pe care voi vă faceţi că nu-i vedeţi, suntem aici! Este petrolul nostru! Daţi-ne drepturile noastre şi respectul cuvenit!”
Aceeaşi Austrie, prin puternicele bănci austriece pre­zente în România, mane­vrează după bunul ei plac banii noştri, aplicând metode şi mecanisme financiare care îi dezavantajează pe români. Şi nimeni nu o opreşte!
Un partener de afaceri este o ţară egală în drepturi. Pentru Austria am devenit, deja, doar o “piaţă”. O piaţă şi nimic altceva! “Investitorii austrieci văd România ca pe o destinaţie excelentă pentru investiţii şi cea mai mare piaţă din Sud-Estul Europei (sn)” declara, cu emfaza specifică stăpânului, domnul Bommer, Consilierul Comercial al Ambasadei Austriei la Bucureşti. Prin anul 2016 erau 7200 firme austriece în România.
Dar, din nefericire, nu nu­mai despre Austria ca stăpân este vorba. La fel se poartă, cu România şi cu românii, SUA, Germania, Canada, Suedia, Olanda, Franţa, chiar şi Ungaria vecină. Tot ca şi cum România le-ar aparţine se comportă arabii, care ne cumpără pe nimic pământurile cele mai mănoase, Ucraina, care muşcă din teritoriul strămoşesc cu contri­buţia făţişă şi sub semnătura guvernanţilor români ori Marea Britanie, care ne socoteşte o naţie de hoţi şi cerșetori. Ai noștri nu fac nimic, dar nimic!

Unde ne este demnitatea și verticalitatea?!
Citeam zilele acestea despre (şi admiram) verticalitatea politicienilor polonezi și unguri care, ca unul, confruntaţi cu sancţiunile abuzive ale Uniunii Europene pentru măsurile luate pe plan național, prin vocea preşedintelui partidului de guvernământ, Jaroslaw Kaczynski (fratele geamăn al fostului preşedinte Lech Kaczynski) și Victor Orban, se opuneau. Şi, culmea, nu s-a găsit niciun reprezentant al opoziţiei poloneze sau maghiare care să-l dea în judecată pe Kaczynski și Orban pentru înaltă trădare şi, nicio fostă ministresă poloneză sau ministru maghiar al justiţiei care să ceară Comisiei Europene alte şi mai aspre sancţiuni pentru îndrăzneala Poloniei sau Ungariei de a avea o conduita verticală. Aceste țări au conducători verticali.
Când vom înţelege, popor şi politicieni, că România are (încă!) un viitor şi că acest viitor depinde de demnitatea cu care ne comportăm cu cei ce ne vor slugi? Când vom pricepe, popor şi politicieni, că ţara asta va mai exista sau nu, în funcţie de respectul de sine cu care noi, împreună cu conducătorii vremelnici ai României, ne adresăm azi acestor indivizi infatuaţi, care se învârt pe aici ca nişte vechili, desconsiderându-ne? Cât timp mai trebuie să treacă şi cât va trebui să mai avem de suferit până sa înțelegem?!
Răspunsul? Îl ştim cu toţii, dar, din nefericire, ne place acest răspuns. România este a noastră doar dacă suntem demni. Şi, atingerea acestui deziderat nu impune cheltuieli financiare, nici sacrificii umane suplimentare. Cere doar DEMNITATE. Atât! Oare cerem prea mult acestor indivizi penali, care ne dau lecții de moralitate. Continuând cu această gândire, fără o reformă din temelii a tuturor instituțiilor statului, a tuturor legilor, reformarea întregii justiții, a întregului aparat de forță cu toate structurile lui, a întregii clase politice, nu vom avea niciun viitor. România merge azi sigur spre INSOLVENȚĂ, iar apoi spre Faliment. Inclusiv SPORTUL (toate federațiile) au ajuns ,,STAT în STAT”. De șase ani domnul Iohannis ne promite reformarea instituțiilor statului, dar vine cu motive puerile, ba nu are Guvernul lui, Parlamentul lui, totul al lui, uitând că, atunci când ai totul al tău, se numește ,,totalitarism”. De fapt, când nu respecți propriile legi și ești conducător, tot totalitarism se numește.

”Covidul” a scos la iveală toate bubele statului
Toată impotența și nemernicia unui sistem găunos, a unei clase politice inapte să conducă țara spre mai bine. Singurul „mai bine” spre care merg politicienii este mai binele lor. Aceste lucruri trebuie să fie stopate. Aceste lucruri nu trebuie să se mai întâmple. Mor oamenii cu zile și nimeni dintre cei responsabili nu pățește nimic. Nimeni nu este de vină. Trebuie să stopăm această clasă politică criminală! După ce au vândut tot din țara asta, acum au trecut la exterminarea propriului popor, prin neputință, prin hoție, prin indiferență.
Spre TOTALITARISM, PAS cu PAS! Când ai totul al tău, devii totalitar. Dar, va veni o vreme în care plătim cu toții..

Al dumneavoastră
Prof Ioan Romeo Mânzală