Citind “Marea Resetare” a lui  Klaus Schwab, mă uit în jur și mă întreb: oare Schwab și Harari nu aveau dreptate?!  Există două lumi, că nu poți să spui două Realități, chiar dacă ar fi fost mai potrivit, care se manifestă simultan și paralel ocupând același spațiu. O lume e un paradis trăit și manifestat de o minoritate, din prea puțini oameni și o mână de îngeri, iar cealaltă lume, e manifestată de majoritatea și reprezintă Infernul, locuit de acei “mâncători inutili”, o expresie mult prea blândă a lui Iuval Harari.

 De ce oamenii aleg răul, lăcomia și prostia? 

Omul este plin, dacă este în armonie cu Universul. Dacă nu este în armonie cu Universul, atunci este gol, în întregime gol; iar din acest gol se naște dorința de a poseda. Această dorință de a poseda poate fi umplută cu bani, cu mașini, cu locuințe, cu mobilă, cu prieteni, cu orice, deoarece nu poți să trăiești în acest gol. Este îngrozitor. Este o viață de fantomă. Dacă ești gol și înlăuntrul tău, este imposibil să trăiești. Pentru a avea senzația că interiorul tău este plin, există numai două căi. Fie intri în deplină armonie cu Universul și te umpli cu tot ceea ce este, cu toate florile și cu toate stelele. Dar dacă nu faci acest lucru, și miliarde de oameni nu îl fac, atunci singura cale este de a te umple cu tot felul de reziduuri. Dorința de a poseda înseamnă că simți pur și simplu o stare de gol, pe care vrei să o umpli cu orice, indiferent care ar fi respectivul lucru. Odată ce înțelegi acest lucru, dorința de a poseda dispare. Atunci apare dorința de a intra în comunitatea cu tot ceea ce este, astfel încât tot acest gol interior să dispară.

Omenirea este în cădere liberă

Din toate punctele de vedere, inclusiv moral. Aleargă zi și noapte să se îmbogățească. Occidentul este tot în cădere liberă și nu suportă să fie criticat de nimeni. Cât de imbecil să fii să concluzionezi că, dacă cineva este critic la adresa Occidentului decadent, transformat în dictatură în numai câțiva ani, care încalcă senil în picioare sacrosanctele drepturi ale omului pe care le are, pe care le-a consacrat, este nostalgic comunist, troll putinist? Mulți sunt decupați de realitate, sunt ființe umanoide lobotomizate, decerebrați, care înjură și manipulează permanent într-o singură direcție, care la convine și sunt plătiți. Pe mine mă înspăimântă că Occidentul meu a devenit un putregai, ghidat de alții, cloaca celor mai demente ideologii, împachetate generic în progresism.  Este manevrat după bunul plac al altora de peste Ocean, fiind o masă de manevră. Acum pericolul suprem e Putin. Teroriștii au dispărut!

Pe mine mă interesează Occidentul meu, din care fac parte, și ce vrea să facă el cu mine și cu tine. Cretin nu este cel care critică dictatura occidentală, ci cel care nu mai are senzori să o perceapă, care nu mai prețuiește valorile democrației și se supune ca un sclav. Despre sclavismul nostru nu mai vorbim; iată ce spune Ilie Șerbănescu: ”România are resurse energetice, dar nu ea le controlează. Criza energetică din țara noastră este creată artificial. Oficialii Guvernului României doar se supun deciziilor de stabilitate de la Bruxelles. „România este o colonie a Uniunii Europene, care face ceea ce spune Ursula von der Leyen, de la Bruxelles, nu ceea ce spune Iohannis sau Ciucă. Suntem singura țară din UE care a aplicat prostia, înfumurarea de la Bruxelles, de a combina un obiectiv – decarbonizarea, decizia de renunțare la sursele energetice fosile, cu liberalizarea. Acestea sunt două obiective antinomice”. Puse împreună, duc la dezastru”.

Democrația și liberalismul nu mai funcționează

 Modelul economic și cel financiar neoliberal occidental este depășit. Chiar dacă simte că eșuează, este incapabil să se adapteze la această realitate. Este un sistem  condus de avariție .

Sistemul a fost întotdeauna amabil cu cei care l-au creat în beneficiul lor. Pentru o scurtă perioadă de timp, a oferit o clasă de mijloc vestică confortabilă.

Asistăm la asta acum, deoarece modelul economic al Chinei câștigă în întreaga lume. Cu peste 150 de țări partenere acum cu China în cadrul BRICS, abordarea Chinei este în mod semnificativ în contrast – ținând cont de experiențe anterioare ale țărilor lor partenere – cu mentalitatea imperiului de Vest. Generarea de bunăvoință nu a fost niciodată o considerație a Occidentului. În acest timp, China crește investițiile în Africa, cu mai multe proiecte de infrastructură planificate pe tot continentul. Diferențele dintre abordările chinezești și ale FMI sunt clare aici. FMI este un instrument al capitalismului financiar occidental. Principala lecție pe care au învățat-o a fost că, fixarea pe „distribuirea bogăției” a ratat punctul esențial: trebuie să creezi bogăție înainte de a o distribui. Și au înțeles că numai întreprinderea proprie a oferit stimulent pentru crearea bogăției necesare.

Sectorul de stat al Chinei

Acoperă în principal energia, educația, sănătatea, băncile, transporturile și infrastructura. Restul sunt private încă din anii 80. Statul oferă infrastructură de clasă mondială și energie la prețurile necesare, pentru a conduce o afacere funcțională. Modelul lor de „sistem bancar public” permite Chinei să construiască proiecte de infrastructură enormă, cu împrumuturi pe termen lung, cu dobândă redusă. Nu doar în China, ci și în peste 100 de țări din întreaga lume.  Din păcate, în Occident, capitalul privat evită dezvoltarea infrastructurii, randamentele sunt prea scăzute și durează prea mult să se maturizeze. Te-ai întrebat vreodată de ce nu se mai construiește nimic în Occident? De aceea. Modelul occidental de „capitalism financiar” stimulează toate lucrurile greșite.

Modelul Chinei este „capitalismul industrial”, așa cum îl avea Occidentul, pe vremea când încă se mai investea în industrie. Când se investește, se dezvoltă, economia se dezvoltă și toată lumea câștigă, cu excepția, desigur, a prădătorilor financiari. Nu ne bazam doar pe consum. Potrivit Băncii Mondiale, peste 70 de țări se apropie periculos de a nu mai putea achita datoriile internaționale. Cu toate acestea, ei nu au soluții care să le asigure oamenilor flămânzi, din ce în ce mai supărați, nevoile de bază ale vieții. FMI te face sa devii dator. Doar atât. FMI nu este iertător cu nimeni. Multe țări din Africa și America Latină se îndepărtează de sistemul financiar occidental și își dezvoltă propriile monede regionale.

 Modelul neoliberal

Aflat în pragul morții, este pe cale să dezlănțuie un cataclism financiar global asupra tuturor și, totuși, încă pretinde să le prevadă țărilor soluții la economiile lor. Este un sistem care nu se poate proteja de propria sa lăcomie și aroganță, iar acum toți vor plăti. Acestui model i-au fost demascate toate vulnerabilitățile sale. În America de Nord sau în Europa de Vest s-a construit puțin sau deloc infrastructură de zeci de ani. Neoliberalismul nu va dispărea peste noapte, dar s-a dovedit învechit. În 2008 când sistemul financiar occidental s-a prăbușit, în Occident răspunsul a fost austeritate și reduceri. China a pierdut 30 de milioane de locuri de muncă, dar le-a înlocuit într-un an. Politicile Chinei au salvat economia mondială a colapsului total, prin intermediul vânzării sporite de materiale prime și produse alimentare.

Mult timp s-a vorbit despre decuplare. Se întâmplă deja. Blocuri distincte formează acum SUA/Europa și China/Rusia. Țările sunt presate de Occident să nu facă afaceri cu cealaltă parte,  sancțiunile s-au dovedit a fi un fiasco. Și unul dintre sistem financiar este deja învechit. Și putred, Eamon McKinney, Cultură strategică.

Va accepta Occidentul Oculta globalistă, răsturnarea ierarhiei economice a lumii, pierderea controlului? Va fi dispus el să renunțe la modelul unipolar, în schimbul celui multipolar, USA, UE, Rusia, China, India? Nu cred. Și ce-ar mai putea face atunci? Menținerea lui cu orice preț. Ce-ar presupune asta? Război mondial. De care pe care. Și cheia a fost la UE. Renunțând la independența sa, la rolul de mediator, baleind spre USA, UE a aruncat lumea într-o confruntare de proporție cu consecințe dramatice. Și a întors lumea cu 35-40 de ani în urmă. Fără UE, USA n-ar fi avut de ales decât  acceptarea multipolarismului. Dar UE a fost pregătită din timp pentru alegerea asta. Așa se face că la conducerea guvernelor europene (plus al Canadei și al Australiei) sunt foștii discipoli ai lui Klaus Schwab din școala lui, Young Global Leaders. Trageți dumneavoastră concluzii, ale mele rânduri sunt doar ,,Opinii’.

”Când vei constata că în scopul de a produce, trebuie să obții aprobarea de la cei care nu produc nimic, când vezi că banii se scurg spre cei care nu activează bunuri, ci în favoruri, când vei înţelege că o mulțime de oameni se îmbogățesc prin luare de mită şi influența lor e mai eficace decât munca ta, că legile nu te protejează contra lor, ci dimpotrivă, ei sunt cei care sunt protejaţi împotriva ta, când vei descoperi că este răsplătită corupția iar onestitatea devine un sacrificiu de sine, atunci vei putea spune, fără teama de a greși, că soarta societăţii în care trăieşti este condamnată”, spunea Ayn Rand.

Al dumneavoastră, același,

 Prof. Ioan Romeo Mânzală