Noi trecem prin vremuri extraordinare, grele, schimbătoare și este extrem de important ca voi să înțelegeți ce se întâmplă cu adevărat în lume. Nu mai înțelegem pe nimeni și nimic, nu mai știm ce se întâmplă cu noi. Multă frică, multă manipulare, vaccinurile fac prăpăd, viața a luat o altă turnură, toata lumea se agită, dar nu știe de ce?

Am văzut întâlnirea celor bogați, parcă au dat în mintea copiilor. Ziarele centrale au scris și despre ,,fetițele” puse la dispoziția lor. Unii erau duși rău cu capul, iar întrebarea mea și a noastră este: astfel de oameni ne conduc?  

Eu cred că va veni o vreme când istoricii vor spune, cu referire la perioada în care trăim acum: ”Aceea a fost cea mai importantă perioadă în evoluția umanității. A fost cea mai ofertantă perioadă pentru a trăi experiența umană.  

”Nu vă puteți permite să nu înțelegeți ce se întâmplă în lume, să nu înțelegeți ce se întâmplă în interiorul vostru și să nu recunoașteți niște semne ale acestei schimbări majore scrie Leo Burtisan. Mulți dintre voi considerați că ceea ce experimentați este „o depresie”, dar nu e vorba despre o depresie, ci este modul în care sufletul vostru vorbește cu voi. Numai că voi nu știți asta, fiindcă nimeni nu v-a învățat despre aceste lucruri”.

Haosul a pus stăpânire pe noi!

Nu ne  mai cunoaștem pe noi înșine, nu mai știm să mai avem o gândire logică. Toți care sunt la ,,butoane” gândesc invers gândirii unui om cu mintea rațională. Nu știm să ne mai creăm o imagine frumoasă,  solidă, ,totul ține de caracter, gândire și, bineînțeles, de un comportament decent. Noi suntem foarte naivi când e vorba despre imaginea pe care o avem în legătură cu lumea în care trăim, cu organizarea Universului în care ne aflăm, cu ceea ce este în interiorul nostru etc. Noi am fost învățați  că suntem singura formă de viață din Univers. Vă dați seama cât de ridicolă este o asemenea idee?

Cine suntem noi?

”Noi nu știm nimic clar de unde venim, cine suntem și încotro ne îndreptăm. Ipoteze sunt multe, dar nimic nu este adevărat. Noi suntem niște naivi, ne place să ne mințim singuri.

Nu știm,  dar nici nu dorim să știm. Totul este o ,,falsitate grosolană’’ în jurul nostru. De când ne naștem noi suntem mințiți, vorba unui înțelept: ”Ne naștem în minciună, ne hrănim cu minciună, murim în minciună”. Stau și mă gândesc cu amărâciune când aud că lumea se schimbă, că vin ,,galacticii”pe pământ. Noi, ca umanitate, suntem pe cale să intrăm în Comunitatea galactică? ”Și nici măcar nu avem idee ce înseamnă „Comunitatea galactică”. Nu avem idee cum o să ne schimbe viața; dar ne va schimba major viața? Multe religii ne prezintă ,,divinitatea’’ după propriile interese spunând că Dumnezeu seamănă cu noi, altele sub Creator, altele Universul, omul  de rând neștiind ce să mai creadă. Și una dintre schimbări ține de modul în care înțelegem noi, oamenii, conceptul de ”Dumnezeu”. Pentru că noi am fost învățați că Dumnezeu este un fel de om cu puteri supranaturale, că Dumnezeu seamănă cu noi.

”Noi avem impresia că suntem mult mai evoluați, pentru că avem tablete, televizoare, telefoane pe care le folosim și în timpul mesei. Toate aceste trăiri sunt doar iluzii ale unor suflete rătăcite într-o lume fără sens, unde totul este cu ,,fundul în sus”. Noi nu vrem să înțelegem că oamenii care au trăit înaintea noastră erau poate chiar mai inteligenți decât cei din ziua de astăzi. Nu aveau aparate de zbor, dar existau teleportare. De asemenea, noi trăim într-o iluzie care spune că tot ceea ce este vechi este inferior, că oamenii care trăiau cu mult timp în urmă pe Pământ erau niște ignoranți și ne erau mult inferiori. Nu ne dă prin cap ideea că ei ne erau mult superiori, pentru că înțelegeau legile energiei și că foloseau tehnologiile spirituale.

Noi ne întrebăm cum mutau oamenii în antichitate bucăți uriașe de pietre, cum au realizat asta la Stonehenge sau cum au realizat piramidele din Egipt. Ne gândim că au avut la dispoziție foarte mulți sclavi care trăgeau de acele pietre, ca să le poate mișca, pentru că analizăm lucrurile la nivelul rațiunii, fiindcă nu avem o perspectivă mistică, nu funcționăm în „logica miracolului”. Nu suntem capabili să luăm în calcul ideea că acele construcții nu au fost realizate de oameni. În plus, nimeni nu ne-a învățat cum să ieșim din corpul nostru și să călătorim în lumea nevăzută. De fapt ne întrebăm dacă APOLLO a amerizat pe lună. De ce ne plângem de mila? Ne poate ajuta cineva? Bineînțeles că nimeni. Mă gândesc că avem atâtea de învățat și noi nu vrem să învățăm nimic”.

 Încetați să vă mai plângeți singuri de milă!

Încetați să vă mai victimizați, încetați să mai postați pe rețele de socializare mesaje lacrimogene de genul: „E greu când ești la necaz și nu e nimeni să te ajute!” „Este dureros atunci când propria familie te părăsește când ești la greu!” Aveți tot ajutorul de care aveți nevoie, fiindcă îl aveți pe Dumnezeu alături de voi! Uneori Dumnezeu vrea să faceți lucrurile de unul singur pentru că așa învățați că EL este singurul de care aveți nevoie ca să depășiți orice încercare. Oamenii nu învață că Dumnezeu este singurul de care au nevoie, până nu ajung în situația în care Dumnezeu este singurul care le-a mai rămas, fiindcă toți ceilalți au făcut pasul în spate. Uneori Dumnezeu te aduce în situația de a face lucrurile de unul singur pentru că știe că în viitor vei avea de trecut prin încercări dificile și de aceea te pregătește pentru acestea, te învață că atât timp cât îl ai alături de tine pe EL, poți depăși orice încercare. Ați avut parte în viața voastră de momente dificile în care nu ați mai avut la cine apela, în care Dumnezeu a rămas singura voastră speranță? V-a ajutat Dumnezeu să faceți față acelor situații? V-ați convins că tot ce vă trebuie este ajutorul lui Dumnezeu, indiferent cât de dificilă este încercarea prin care treceți? Știu că e dureros atunci când oamenii pe care i-ați ajutat de atâtea ori nu vă ajută, știu că uneori inima voastră este sfărâmată, atunci când vedeți că oameni care credeați că vor fi alături până la sfârșit fac pasul înapoi, dar totul vă ajută să creșteți. Țineți ochii ațintiți către Dumnezeu, lăsați-l pe EL să se ocupe de inima voastră, permiteți-i lui Dumnezeu să vă ghideze pe Calea voastră”. (RC Blakes) Caroline Myss,Traducere Mihaela Dan.

 Democrația la care am visat  

Credeam că este tot ce-i mai liber și mai bun pe pământ, dar ne-am înșelat amarnic. Am învățat să nu mai știm ce înseamnă, logica, respect, bun simț, reguli umane etc. Dar cel mai bine a punctat doamna judecător Adriana Stoicescu, de la Tribunalul Timiș: „Marele deranj din 89 ne-a adus pe cap o binemeritată și atât de puțin înțeleasă democrație, pe care noi am transformat-o, adaptat-o, în marea eliberare de reguli și bun simț. Este cert că azi a avea bun simț echivalează cu a fi fraier. Din vocabular au dispărut ”mulțumesc”, ”vă rog frumos”, căci de ”vă rog să mă iertați” nici nu mai poate fi vorba. Salutul se reduce la un ”bună” din vârful buzelor, scârbit și convins că ți se face o mare favoare. (Uneori pe mine și ăsta a ajuns să mă mulțumească, timișorenii adevărați înțeleg ce spun…). Oamenii galanți au dispărut. Doamnele grațioase sunt o amintire. Azi, fete de 13 ani își bagă și își scot un organ despre care unele nu știu mai nimic, dar îl iau ca martor la orice propoziție. Băieții își asezonează discursul public (a se citi onomatopeele) cu câte o flegmă pe trotuar sau unde se nimerește. Desigur, sunt ocupați să salveze planeta și nu au timp să fie politicoși. Nu sunt toți așa. Am cunoscut puști, prin liceele unde am fost invitată, absolut fabuloși. Isteți și manierați. Domnișoare finuțe și care au făcut din citit mai mult decât un obicei. Sunt, însă, tăcuți și marginalizați.

Succesul este al zgomotoșilor care urlă pe stradă, mănâncă semințe la cinema și beau cola la teatru, unde ajung, de cele mai multe ori, duși cu forța, pentru a nu mai reveni. Succesul este al celor care nu au citit o carte în viața lor, dar au competențe. Succesul este al celor care îți țin lecții de reușită în viață pe spatele ”lu” babacu, al celor care te învață cum să abuzezi o femeie pentru a fi considerat un mascul adevărat. Lumea s-a întors cu susul în jos și dacă toți tutankamonii ăștia, care am fost cu adevărat educați, plecăm, ne retragem în munți, așa cum ne vine, planeta va deveni un teren viran în care bipezii scuipă semințe, mai trag o linie, mai bat o fătucă și apoi se apucă să schimbe lumea, după chipul și asemănarea lor. Eu însă, nu pot să accept că lumea poate fi lăsată pe mâna celor care consideră frumosul o glumă proastă. Cred că împreună putem readuce normalul în viețile noastre, bunul simț, politețea și educația. Și de aia nu plec. Încă”, spunea Adriana Stoicescu.

PS. Menționez că tot ce scriu la aceasta rubrica numita ”OPINII’’sunt doar ,,opiniile’ mele personale, pe care le împărtășesc cititorilor. Opinia este garantată de Constituție.

 Al dumneavoastră, același

Prof.Ion Romeo Mânzală