OPINII: Of, America !

Multă lume vede perfecțiunea în alegeri, numai noi nu o vedem. Și, orbiți de frustrări, criticăm această capodoperă instituțională!

America a împrumutat modelul de alegeri românesc. Nu sunt anti-american. Cum nu sunt anti-rus. Am mai spus: eu critic doar politicile imperiale ale celor două națiuni. Cum fac același lucru și cu nașterea naționalismului chinez, care va vira cât de repede în politică imperială.
Ce se întâmplă cu SUA acum, în alegerile astea cu ”suspans”, sunt simptomele unei boli de sistem. În plin apogeu al momentului unipolar american, episodul Al Gore. Când ordinea democratică nu s-a mai auto-reglat, ci a fost necesară intervenția arbitrară a justiției, pe post de arbitru. Atunci, Curtea Supremă de Justiție a decis în favoarea lui George W. Bush. A urmat ce știm că a urmat. De atunci, dezechilibrele în politică și conflictele care au necesitat intervenția justiției pe post de arbitru s-au înmulțit. Este semn de gravă slăbiciune internă. Știu, știu, totul este minunat în America, numai noi nu vedem perfecțiunea, și, orbiți de frustrări, cri­ticăm această capodoperă institu­țională!

Societatea s-a îndepărtat de politică !
Aceste conflicte au lăsat urme adânci în societate, care, ca peste tot în lume, s-a îndepărtat de politică. Să nu se amăgească nimeni: faptul că au venit la vot atâția americani este înșelător. Prezența la vot este indicator al intensității urii din societate, nu al aderenței la un proiect, identificat cu unul sau cu altul dintre candidați! Atenție, Trump nu a predat gestiunea de la Casa Albă. O să vedeți mai târziu ce va ieși! Dacă America își va clădi adevărul pe jaf, alegeri furate, manipulări ordinare, atunci nu mai putem discuta de democrație exemplară sau putere economică, unde este dezastru la capitolul șomaj, violențe, crime etc.
Care-i proiectul lui Trump? Care este proiectul lui Biden? Care-i proiectul națiunii americane? Cu rare excepții, se ignoră un lucru esențial: durata de viață a imperiilor scade vertiginos! Imperiul sovietic a murit după 70 de ani. Imperiul american nu va supraviețui nici atât! Și asta din cauze interne, în primul rând. Polarizare economică și socială, inechitate în suportarea costurilor de funcționare ale Imperiului și în distribuirea beneficiilor lui, presiunea puterilor emergente etc.
Destrămarea Imperiului Ame­rican este în curs. De asta caută cu disperare un dușman extern, pentru a putea menține coeziunea internă. Doar că nici Rusia, nici China și, cu atât mai puțin UE, nu vor să joace acest rol. Din cauza costurilor și din lipsa beneficiilor. Tot ce fac ele este să se asigure că pot gestiona crizele și consecințele prăbușirii Imperiului American.
Următorii patru ani sunt critici pentru viitorul întregii lumi. Pentru că, toate sunt puse sub semnul întrebării: ordinea internațională, alianțele politice și militare, sistemele economice și sociale, ideologiile, religiile. Toată lumea evocă schimbarea, ca soluție a crizei, dar nimeni nu discută despre conținutul schimbării.
Faptul că legitimitatea ambilor candidați, ca posibili președinți, după aventurile în Justiție, este pusă la îndoială de cam jumătate din societatea americană, nu este de bun augur. Cineva spunea că Biden va fi un soi de ”rață șchioapă”, ca Președinte. Ceea ce este perfect adevărat. Deși, al doilea mandat l-ar face pe Trump mai liber în decizii – nu trebuie să ducă politici care să placă unei majorități, care să-i ofere acel al doilea mandat – sunt altele care-l limitează, inclusiv personalitatea lui conflictuală și societatea divizată.

N-are sens să vă mai faceți iluzii!
Le-am spus-o multora, atât în discuțiile private, cât și public: Trump a pierdut! Se știa că va pierde încă din momentul în care a fost ales Biden drept înlocuitor al sau. Este ca și la noi, știm dinainte cine va câștiga: PNL, USR, PMP, iar PSD, dacă mai rămâne ceva. Și atunci, am totul ,,AL MEU”! Așa se naște totalitarismul și tirania! Nu ne interesează decât NOI, să avem NOI totul! Poporul legitimează alegerile sau FURTUL.
Imediat după 1989, primele mele ieșiri au fost în Austria. Eram copleșit. Eu, copilul venit din Estul sărac, cu hainele mele ieșite de mult din modă, rămăsesem hipnotizat de luminile Vienei, de civilizația și bunăstarea Occidentului. Mă uitam în spate cu mânie. Eram nerăbdător să descopăr acea societate, să mă înfrupt din ea și să le arăt tuturor, la întoarcere, ce minuni avem de înfăptuit. M-a ținut, într-adevăr, vreo câteva zile starea hipnotică. Apoi, am început să vorbesc cu oamenii și, în ciuda zâmbetului de complezență afișat peste tot, am început să bănuiesc că se află ceva nevăzut, ascuns. Treptat, am înțeles că poleiul este doar pe-afară. Bogăția afișată în exterior era dublată de o sărăcie la interior, ținută ascunsă, ferecată în spatele perdelelor groase. Era o sărăcie pe care n-o prea puteam explica. E săracă o familie care are linia completă de electrocasnice, două mașini și care își mai permite și unul-două concedii externe? Pentru noi, la acea vreme, era un vis.
Așadar, la cât de săraci eram noi, sărăcia lor era bogăție. Cu toate acestea, tristețea vocii lor persista. Am încercat să merg mai adânc și, treptat, am înțeles ce era în neregulă. În spatele poleielii se afla ceva mai bine mascată, aceeași ideologie pe care noi o consideram moartă. Țin minte că i-am spus cuiva din grupul meu: „Știi, din câte văd, pe-aici e tot un fel de comunism, dar mascat. Nu ți se pare dubios?”.

Ne-am trezit prea târziu!
Gustul amar pe care l-am avut atunci, a persistat de-a lungul timpului. Mi s-a părut pripită intrarea în NATO. Cu cine ne băteam? Cine ne mai amenința. Mi s-a părut pripită și intrarea în UE. Știam că ne va distruge. Culmea, unul ca Țiriac – mânat, desigur, de interesele sale – urla în vânt, că ne-ar mai trebui un an de stat pe margine pentru a ne pregăti. Nu l-a ascultat nimeni! Monstrul ascuns sub capcana poleită a „Europei unite” nu mai avea răbdare. Apoi au început toate să se reverse. Pe moment, am crezut că m-am înșelat. Ba chiar am devenit partizanul ideii, gândindu-mă că UE va fi o Europă a națiunilor, una în care spiritul și specificitatea fiecărei națiuni va fi pusă în evidență. Am fost prost, recunosc! Iar de trezit, așa cum se întâmplă întotdeauna, noi, cei din generația mea, ne-am trezit prea târziu.
O să vă mai spun, înainte de a închide această mult prea lungă paranteză, că și timingul a fost special ales acum. La treizeci de ani de la așa-zisa cădere a comunismului, dinamica e cu totul alta. Cei care aveau mai mult de zece ani la Revoluție, au acum cel puțin patruzeci de ani, gândindu-se mai mult la pensie. Ceilalți, deja n-au habar ce se-ntâmplă și ce s-a întâmplat.

Prinși în capcana comunistă
7 noiembrie 2020. Oare întâmplător s-a anunțat, fix în această zi, victoria lui Biden? 103 ani de la lovitura de stat din Octombrie, sărbătoriți în stradă cu anunțul victoriei stângii radicale în SUA. Așa cum noi, prin intermediul Uniunii Europene, am fost prinși în capcana comunistă, la fel restul lumii, prin intermediul SUA, va fi prinsă în aceeași capcană. Vreți să știți cum va arăta SUA? Uitați-vă puțin la Canada și, vă garantez că-n doi ani, SUA o va lăsa în urmă. Veți înțelege curând că Trump n-a fost decât „cel care întârzie”, dar căruia îi e imposibil să se opună tăvălugului. Tăvă­lugul care vine e nemilos și nerăbdător. Ar fi trebuit să-l vedeți. Și, singurele statui inaugurate sunt cele ale lui Marx.
Nu vă iluzionați, n-aveți scăpare cu strategiile clasice. Nu vă ascundeți în spatele proprietăților, pentru că vă vor fi luate. Nu vă ascundeți în spatele proviziilor, pentru că nu vă vor ajunge. Nici măcar de fugit nu veți avea unde. V-ați aruncat singuri în capcană, cel puțin conștientizați unde vă aflați! Nu vă mai amăgiți! Da, trăim timpurile acelea. Vor fi boli, va fi foame și, mai ales, va fi multă suferință. Au venit timpurile materiei. Repet, nu vă iluzionați!

America, democrația și istoria
În anul 1787, Alexander Tyler, scoțian, profesor de istorie la Universitatea din Edinburgh, a scris despre căderea Republicii Ateniene cu două milenii în urmă: „O democrație este întotdeauna temporară prin natura ei; pur și simplu, ea nu poate exista ca o formă permanentă de guvernare și va continua să existe până ce alegătorii vor descoperi că își pot vota, pentru ei, cadouri generoase din bugetul public. Din acel moment, majoritatea va vota pentru candidații care promit cele mai multe beneficii din bugetul statului, rezultat care va genera, în final, colapsul democrației, generat de o asemenea politică fiscală nesănătoasă. Va urma apoi, inevitabil, o dictatură”.
“Vârsta medie a celor mai mari civilizații ale lumii, încă de la începutul istoriei, a fost de aproximativ 200 de ani. În acești 200 de ani, națiunile au progresat întotdeauna în următoarea secvență:
Statele Unite ale Americii, născute în 1776, au murit în 2016. Profesorul Joseph Olson de la Facultatea de Drept a Universității Hamline din St. Paul, Minnesota, atrage atenția asupra unor fapte interesante, referitoare la ultimele alegeri prezidențiale:
Numărul de state unde a câștigat: Obama: 19; Romney: 29.
Suprafața (în mile pătrate) pe care a câștigat: Obama: 580.000; Romney: 2.427.000.
Populația statelor câștigate de: Obama: 127 milioane; Romney: 143 milioane.
Rata crimei la 100.000 de locuitori în statele câștigate de: Obama: 13.2; Romney: 2.1.
Profesorul Olson adaugă: “În ansamblu, harta teritoriului pe care Romney a fost câștigător a inclus, în cea mai mare parte, terenuri deținute de cetățeni înstăriți, care plătesc impozite.
Teritoriul Obama a cuprins, în cea mai mare parte, cetățeni care trăiesc în locuințe modeste, cu venituri mici și care beneficiază de diferite forme de ajutor social din partea guvernului…”
Olson consideră că Statele Unite se află undeva între faza de “satisfacție și apatie” a definiției democrației a profesorului Tyler, cu aproximativ patruzeci la sută din populația națiunii ajunsă deja la faza “dependenței guvernamentale”.
Dacă Congresul acordă amnistie și cetățenie pentru douăzeci de milioane de invadatori criminali ilegali – și ei vor vota – atunci putem să ne luăm la revedere de la SUA, în mai puțin de cinci ani. Dar atmosfera de acum, când sunt alegeri în SUA, este una de război civil, una ca în vestul sălbatic.
Oculta a declarat, împreună cu Soros și votul prin corespondență, câștigătorul. Păstrând proporția, ori la Sectorul 1, ori în SUA, sunt aceleași manevre. ,,Judicial Watch ” a identificat 1.8 mil. mai multe voturi decât populație, identificate în opt state. Președintele JW Tom Fitton spunea: 1,8 mil. voturi fantomă, de partea cui erau voturile, intuiți dumneavoastră. Procurorul General Bill Barr a declanșat procedura investigării.
“Mă tem că există riscul unor tulburări civile în toată ţara, în condiţiile în care ţara noastră este atât de divizată. Din păcate, anarhia americană face ravagii. Ce exemplu putem lua noi? Vânzările de arme s-au oprit, de teama unor confruntări.
Dacă timpul își parcurge implacabil și imperturbabil drumul, timpurile nu mai au răbdare. Totul se întâmplă atât de repede, încât de abia apucăm să ne dăm seama, darămite să mai înțelegem ceva.
O singură concluzie: ,,DEMOCRAȚIA ESTE ISTORIE”. Trebuie un alt sistem identificat, care să funcționeze cât mai aproape de adevăr. Până atunci…
Fiecare se descurcă cum poate, om, comunitate, umanitate.
Nu uitați să purtați mască!

Al dumneavoastră același
Prof. Ioan Romeo Mânzală

Partajează această știre

Lasă un răspuns