Haosul va fi din ce în ce mai mare, la fel şi situaţiile conflictuale, agresivitatea, furia, ura, oboseala, agitaţia, ating cote maxime. Clima pe Terra se schimbă tot felul de dezastre naturale vor avea loc şi mulţi vor pleca din planul fizic, unii şi- au încheiat misiunile, alţii nu se pot adapta la toate schimbările şi la noile energii.
Tot ce se întâmplă acum
Se ştia că va veni şi face parte din planul trezirii şi ascensiunii noastre. Este o “naştere” a Mamei Pământ şi a voastră, o transformare care se face cu durere, chiar şi fizică. Am experimentat chiar şi sute de vieţi pe Terra cu o structură de carbon, acum ne transformăm în siliciu şi totul se întâmplă într-o viaţă, cea de acum. Nu este un proces uşor, să acceptam energiile care vin, să nu spunem că vedem numai întuneric şi nu vede lumina. Întunericul este pentru trezirea noastră, dacă totul ar fi numai lumină, nimeni nu s-ar mai trezi – starea de confort şi comoditate nu te face să-ţi pui întrebări, dar când ai probleme apar semnele de întrebare. Trecerea de la 3D la 5D se face cu multe schimbări. Cine să se schimbe? NOI…În acest articol încerc să expun câteva lucruri pe înţelesul tuturor, cam ce schimbări vor fi din punct de vedere spiritual şi de ce nu, şi viaţa noastră este într-o continua schimbare.
Întunericul a fost mereu prezent, noi vedem acum, pentru că doar acum ne-am trezit, am conştientizat ca el există şi am înţeles că suntem aici să aducem lumină în întuneric pentru că suntem co-creatori în procesul de creaţie şi putem să facem aşa ceva. Aveţi încredere în proces şi în loc de tristeţe,neîncredere, dezamăgire, pesimism, puneţi bucurie, fericire, iubire, lumina şi pace, pentru că spre aceasta Lume Nouă, minunată ne îndreptăm.
Omul trăiește viața care i s-a dat după cum alege el, conștient sau inconștient, mai mult sau mai puțin. Și pare că tot caută ceva. Tendința lui e să tot schimbe drumuri, concepte, credințe, sisteme spirituale sau religii. Mereu e atracția și ispita noului, a unei noi dezvirginari în propria conștiință.
El caută mereu spiritualul într-o formă sau alta, deși nu-și dă seama de asta. Fiecare e atras cumva de propriul magnetism sufletesc. Și nu poți compara aici. Căci fiecare om fiind diferit, are alt drum diferit de parcurs față de tine.
Cumva mulți se amăgesc singuri că se dezvoltă personal, că se vindecă prin diferite sisteme spirituale, că conștientizează lucrurile despre sine lor. Traume și răni vechi care cer metode noi de vindecare.
Dar e o minciună. Dacă dai timpul înapoi cu 10 ani vezi că acești oameni sunt tot în același punct ca atunci și nu au sporit în absolut nimic. De fapt, ei sporesc în ceva. Sporesc în mândrie. Dar mândria acum e ceva la modă, fără ea nu mai poţi să te integrezi în peisajul celor mândri. Și atunci rămâi izolat. Poate că e mai bine așa la un moment dat.
Mereu ei găsesc noi forme de vindecare, dar culmea, par că nu se vindeca niciodată. E ceva repetitiv care nu are finalitate pentru această căutare și un non sens. E și asta o patimă. Ego-ul cere mereu hrana din toate părțile, ascuns sub mantia autovindecării sufletului.
Avem în noi tendința asta de a ne lăsa vrăjiţi. Ne place la nebunie să fim vrăjiţi de tot felul de vrăjitori. De tot felul de surogate noi care le eclipsează pe cele precedente.
Când pui totul în balanță, când dai timpul înapoi, când te oprești pentru un moment de luciditate, atunci se face ordine în mintea și începe rațiunea să faci lumină întuneric.
Dumnezeu caută mereu să îl smerească pe fiecare după sufletul său. Și îngăduie drumul întortocheat și plin de bălării al fiecăruia dintre noi. Căci nu vrem ceva ușor și simplu, vrem ceva greu și complicat. Așa alegem noi oamenii, să ne rănim ca mai apoi să avem motive de regret și dezamăgire. Ne place să ne plângem, dacă nu avem vreun motiv plauzibil, sigur îl căutăm până îl găsim! Învaţă să crezi mai mult în tine.
Unii se nasc cu ea. Alţii o dobândesc pe parcurs. Mulţi nici nu conştientizează că le lipseşte. Vorbesc despre încrederea în propria persoană, acel sentiment cu care nu raportam la noi şi la ceea ce credem că putem (sau nu putem) să facem.
Profesor doctor, speaker, psihoterapeut şi specialist în dezvoltare personală, Nathaniel Branden prezintă cei 6 stâlpi ai STIMEI ŞI RESPECTULUI DE SINE:
TRĂIEŞTE CONŞTIENT
Nu te uita prea mult în trecut, nici prea mult în viitor, ci trăieşte în prezent. Învaţă să te bucuri de frumuseţea lui “acum”. Fii receptiv la ceea ce se afla în jurul tău şi fii prezent la propria viaţă, la propriile acţiuni, la propriul comportament. Eforturile tale trebuie să se concentreze nici mai mult, nici mai puţin decât asupra a ceea ce are loc acum. Nu neglija circumstanţele şi împrejurările şi raportează-te întotdeauna la ele. Fii deschis către informaţia care îţi poate parveni dinspre exterior şi care te poate ajuta în concretizarea obiectivelor, valorilor şi intereselor personale. Nu-ţi pune ochelarii atunci când te uiţi la ceea ce se petrece în lumea ta interioară. La fel cum nu neglijezi lumea exterioară, nu neglija nici lumea interioara. Este important sa le asculţi, ba mai mult, să te implici în amândouă.
AUTOACCEPTAREA
Putem fugi nu doar de partea noastră întunecată, dar şi de partea noastră pozitivă, luminoasă – de orice care nu poate face să ne distingem din mulţime. Autoacceptarea înseamnă împăcarea cu sine şi acceptarea a tot ceea ce exista în noi, inclusiv a acelor aspecte pozitive pe care, inconştient sau nu, încercăm să le ascundem uneori. Nu este atât de uşor pe cat pare, să fii capabil să te accepţi aşa cum eşti şi să-ţi asumi responsabilitatea a ceea ce eşti, în varietatea ta de gânduri, sentimente, acţiuni. Nu te nega, nu te renega şi nici nu te ascunde. Nici în faţa ta, nici în faţa celorlalţi. Nu te alunga. Dă-ţi şansa să simţi ceea ce simţi. Acorda-ţi permisiunea de a gândi ceea ce gândeşti. Dă-ti şansa de a acţiona în felul în care acţionezi. Dă-ţi posibilitatea de a vedea sentimentele şi acţiunile celorlalţi fără a te simţi obligat să îţi place în mod neapărat sa fii de acord cu ele sau sa le găşti justificări. Fii conştient de toate acestea, însă asumă-ţi responsabilitatea pentru ele. Fii conştient de tine şi acceptă responsabilitatea pentru propria persoană.
AUTORESPONSABILITATEA
Pentru a atinge încrederea în sine deplină trebuie să îţi ştii care îţi sunt responsabilităţi. Trebuie să le accepţi şi să le faci faţă cu fruntea, nu cu capul plecat. Trebuie să răspundem provocărilor vieţii ca indivizi, nu ca victime. Pentru că fiecare alegere ne aparţine. Pentru ca fiecare acţiune ne aparţine. Pentru că fiecare din noi poarta pe umerii săi responsabilitatea propriei vieţi şi a stării sale de bine. Conştientizăm sau am putea conştientiza tot ceea ce facem. La fel de bine, am putea conştientiza şi impactul pe care ceea ce facem îl are asupra celor din jur.
AUTOAFIRMAREA
Autoafirmarea înseamnă în primul rând sinceritate faţă de tine. Daca eşti sincer şi corect faţă de ceilalţi, nu fi nesincer şi incorect faţă de tine. Nu-ţi falsifica propria realitate a ceea ce eşti doar pentru că nu ţi-ai dori să te confrunţi cu dezaprobarea. Trebuie să găseşti curajul să lupţi pentru tine, să iei atitudine pentru tine într-un mod potrivit, în momentul potrivit, manifestând respect faţă de tine, faţă de context, dar şi faţă de cei din jur. Fii autentic şi manifestă-te, susţine-te în faţa celorlalţi. A te afirma nu înseamnă nici a fi agresiv, nici a fi pasiv. Afirmarea este drumul dintre ele. (asertiv)
TRAIEŞTE CU SCOP
Dacă eşti sincer faţă de ceilalţi şi eşti sincer şi faţă de tine, nu ezita să fii sincer şi faţă de dorinţele, obiectivele sau scopurile personale. Pentru a creşte stima de sine şi a avea o încredere pozitivă în tine, rămâi fidel obiectivelor proprii, nu obiectivelor altcuiva. Încearcă să-ţi trăieşti viaţa dându-i un scop, iar dacă nu l-ai găsit încă, apucă-te să îl identifici. Dă-ţi un scop. Dă-ţi două. Dă-ţi mai multe scopuri. Mobilizează-te pentru a-ţi împlini scopurile. Stabileşte-ţi obiectivele pe termen scurt sau lung. Luptă pentru ele. Ia atitudine concretă pentru ele. Ai în vedere şi lucrurile de care ai nevoie pentru a le atinge. Nu te pleca prea mult de realitate. Evaluează-ţi în permanenţă acţiunile pentru a-ţi da seama cât de departe sau aproape eşti de îndeplinirea lor. Nu neglija nici rezultatele acţiunilor tale. Fiecare în parte te aduce mai aproape de împlinirea scopului.
INTEGRITATEA CU SCOP
Acest din urma stâlp este cel care se susţine şi leagă laolaltă toţi ceilalţi stâlpi, înglobând valorile, acţiunile, ţelurile şi convingerile tale. Dacă îi tratezi pe ceilalţi cu corectitudine, de ce nu te-ai trata şi pe tine cu aceeaşi măsură? Dacă există o egalitate între ceea ce eşti, ceea ce faci şi ceea ce ştii şi nu discrepanţe, atunci ai făcut un pas mare înspre câştigarea încrederii în sine. Trebuie să trăieşti în funcţie de ceea ce eşti. Trebuie să-ţi spui întotdeauna propriul adevăr, să-l susţii în faţa ta şi a celorlalţi. Trebuie să existe o oarecare concordanţă între ceea ce eşti, ceea ce spui, ce simţi şi ceea ce gândeşti. Întăreşte prin acţiuni ceea ce gândeşti. Nu spune ceva dacă nu crezi în acel ceva. Nu te simţi obligat să simţi ceea ce simt ceilalţi. Bunăvoinţa şi îngăduinţa pe care le ai faţă de ceilalţi trebuie să le ai şi faţă de tine. Dar pe noi ne omoară minciuna, care suntem conduşi de oameni mincinoşi. Din păcate, ei conduc lumea. Dar de când este acest flagel. Esim Lupi.
Încă din zorii apariției ființelor umane
Pe Terra minciuna deja era instalată! Programele toxice erau pregătite pentru a fi instalate în subconștientul uman la nivel individual cât și colectiv! Prima minciună a fost că ești născut din păcat! Convenabil nu-i aşa? De aici au plecat vinovații, rușini, neîncredere în Sine, lipsa Iubirii de Sine, umilințe, prejudecăți, mii de frici etc.
De la primele așezări umane, probabil peșteri (vezi mitul peșterii lui Platon) și până în zilele noastre la complexele rezidențiale, am fost mințiți de către cei autointitulați autorități demne de luat în mare, lideri religioși , zei , dumnezei care prin dibăcia de a înșela au reușit să supună și să domine!
Gândirea mitică a luat naștere, au început să apară religii! Sentimentul de apartenență reușește să formeze clase de furnici dornice de închinare și predare a puterilor personale către exterior! Țelul a fost atins, ființa a fost îngenuncheată, ținută într-o spaimă continuă! Minciunile devin din ce în ce mai elaborate, roiurile se supun fiindcă funcţionează deja pe pilot automat!
Istoria este mincinoasă, personaje ridicate la rang de etalon sunt inventate! Fiind mințiți am început să mințim cu toții Intr-un fel sau altul! Să nu-mi spui că o minciună nevinovată nu e tot o minciună! Mințim că vine barza, că vine Moș Crăciun, că vine Salvatorul suprem, ascunderea unui lucru tot o formă de minciună (secretul). Minciuna este o artă, o dovadă de inteligență supremă dar și un simptom de boală psihiatrică!
Minciuna și secretul sunt pietre grele în subconștient, se transmit energetic din generație în generație condamnă la suferință, la conflicte cu tine însuți, frici, furii, depresii, devalorizare de Sine!
Cei care se cred conducătorii acestui colț de Univers, reprezentanții lor tereștri, autoritățile, nu sunt altceva decât mincinoșii supremi plini de frici la rândul lor că minciuna se poate transforma în Lumină, Adevăr! Când fiecare Conștiință în parte va vrea să iasă din această ceață indusă dominoul se va destrăma piesă cu piesă!
Este nevoie de un reset personal, încă de la naștere, este de muncă cu noi, fiecare în parte, curățenie, aducerea clarității , este nevoie de Curaj altfel .Trebuie sa renască ceva în noi; conştiinţa, spiritualitate, credinţa.
Al dumneavoastră
Prof Ioan Romeo Mânzală
P.S. Omenirea nu va scăpa niciodată de necazuri până când iubitorii înțelepciunii nu vor ajunge la frâiele puterii politice, sau până când deținătorii puterii nu vor deveni iubitori ai înțelepciunii. Atunci vor fi republicile fericite, când domnitorii vor gândi, sau gânditorii vor domni.