OPINII: AROGANȚA & INCULTURA POLITICĂ – UMĂR la UMĂR

“O stafie bântuie lumea”, stafia ,,aroganței‘’și a corectitudinii politice”.

Corectitudinea politică este metoda prin care globalismul caută să subjuge mințile oamenilor și calea prin care vrea să îi reducă la turmă supusă, având coloana vertebrală frântă. TURMA este IMUNĂ la POLITICA PROASTĂ. Corectitudinea politică nu se transmite prin aroganța politică. Se transmite prin mesaje corecte, care se și pun în practică, vizibil.

“Corectitudinea politică” este reciclarea propagandei totalitare, fie ea  comunistă sau nazistă, la condițiile istorice actuale. Căci trebuie să fim bine înțeleși. Scopul propagandelor totalitare nu a fost acela de a influența și convinge și nici acela de a informa. Scopul propagandei era acela de a umili și, din această cauză, cu cât “informația” era mai departe de adevăr, cu atâta mai bine era atins scopul propus, cum ziceam, umilirea. Să nu ne amăgim. Aroganța prostească, ideologiile satanice, agresivitatea obscenă dovedesc că sistemul politic este rudimentar și dus în derizoriu, ca și existența umană, pe care încearcă să o termine. Cum să existe imunitate de grup la vaccin când, după ce faci vaccinul, te poți îmbolnăvi din nou?!

Oamenii sunt siliți să tacă!

Chiar și atunci când  li se spun cele mai grosolane minciuni sau, mai rău, sunt siliți să repete aceste minciuni ei înșiși, atunci își pierd pentru totdeauna simțul de corectitudine, de probitate. Capacitatea de rezistență morală a oamenilor este șubrezită sau chiar distrusă. O societate de mincinoși, fără șira spinării, este foarte lesne de controlat. Dacă vom privi cu atenție mișcarea de “corectitudine politică” vom vedea că are aceiași intenție.

 “Aroganta politică” se dovedește a fi nu doar o modalitate de a controla exprimarea și de a suprima adevărul, ea se dovedește a fi mai ales o formă de permanentă teroare. Codurile de exprimare și permanenta propagandă, față de care nimeni nu are îngăduința de a obiecta și protesta, arată permanent oamenilor și societății că sunt fără putere în fața celor care decid. Atunci când “puterea” îi poate face pe membrii societății să accepte minciuni evidente, atunci când îi poate sili să repete aceste minciuni până la punctual de a și le însuși, atunci înseamnă că, practic, “puterea” poate face orice dorește. Oamenii au devenit pur și simplu roboți, condiționați la voia celor care îi stăpânesc. Este la fel cum silești un om să-și lovească cel mai bun prieten, să-și siluiască sora, să ucidă un nevinovat. Din servil simț de autoconservare, un asemenea om își va abandona orice urmă de intimitate sufletească. Un asemenea om a pierdut orice urmă de rușine, pentru a fi acceptat social; el a devenit o oaie care, de voie, merge la abator. S-a văzut pe timpul pandemiei ce se întâmpla cu ,,aroganța politică”  pe o parte, și sistemul medical pe de altă parte. În USA și în lume, sistemul medical este în paragină (a avut nevoie de ajutorul Rusiei). Când cheltuiești pentru pensii mari și cele  speciale salarii exorbitante la bugetarii îmbuibați, iar în USA un trilion de dolari pe înarmare, de unde să dai bani în sistemul medical?! Cel mai mult credința a avut rolul primordial de menținere în viață a oamenilor. Cei care renunță la libertățile esențiale în credința că vor avea pace și siguranță, se înșală, le pierd pe amândouă. România nu va ieși din impas cu ajutorul ,,apusului’ care amăgește, ci prin propriile brațe și prin credință. Civilizația ,,apuseană” nu mai are o certitudine…falimentul moral este generalizat’’. Sfârșitul politicii dezastruoase a Occidentului îl simțim și-l vedem, ne dă un deget și ne ia totul, ca să supraviețuiască. Delăsarea oamenilor a devenit o ,,metastază” și se datorează lipsei de credință. De câteva sute de ani, Occidentul a căutat uciderea lui Dumnezeu, iar acum culeg roadele.

Prin urmare, “aroganța  politică” este o formă violentă de război spiritual și psihologic. Scopul nu este doar acela de a cenzura idei și de a ține oamenii în întuneric.

Scopul suprem

Este acela de a distruge în cei subjugați a noțiunii de “bine” și de “rău”, a înțelegerii diferenței dintre bine și rău și, mai ales, de a distruge în cei supuși voința de a trăi o viață întemeiată pe virtute și pe cinste. Atunci când acest scop este atins, nu va mai exista nicio stavilă. Tot ceea ce înseamnă principiu, conștiința, integritate, cinste și virtute civică, deci tot ceea ce susține civilizația omenească, nu va mai exista. Să ne gândim doar la câteva exemple. Cum poate un om normal și cu șira spinării să spună că relația sodomită este familie? Cum poate un om normal și cu șira spinării să spună că satanismul este o credință asemenea Creștinismului? Cum poate un om normal să spună că dragostea de Neam și Țară  este ceva rău? Dacă oamenii nu mai au puterea morală și voință să respingă cele mai grosolane falsuri și minciuni, pentru ce vor fi în stare să stea? Acești oameni își vor fi pierdut orice urmă de bărbăție și vor accepta orice înjosire. Oameni care ajung să fie condiționați la maniera de a purta permanent o mască și de a se înfățișa în lume în chip fals și care, din frică, sunt gata să sărbătorească ceea ce niciun om normal și cu coloana vertebrală nu poate celebra, un asemenea “om” este un sclav și un număr.

Atunci când cele mai sinistre atrocități și nedreptăți vor avea loc, un asemenea om, condiționat de “corectitudine politică”, le va accepta. Căci el a tolerat cele de neacceptat în inima sa. Cel care este condiționat de “corectitudinea politică”  a acceptat tot ceea ce i-a fost poruncit, a acceptat să simtă una și să spună altă, a acceptat că ”toți oamenii sunt egali, dar unii sunt mai egali decât alții”. Un asemenea om a  acceptat că nu trebuie să protesteze când o Biserică, biserica strămoșilor lui, este vandalizată și insultată, dar trebuie să verse lacrimi dacă o mediocră actriță  este “jignită”. Când va avea nevoie, pe acest ,,Occident ateist”, nimeni nu-l va ajuta. Nu asistăm la cădere, ci la putrefacția lui. Există în acest moment, vizibil și în România, o furibundă transmitere a bogăției întregului popor la niște inculți fără suflet, fără Dumnezeu, care se îmbogățească fără limite. Aroganța politică a dus la situația economică dramatică, ca și sistemul medical. Văd că a dispărut corupția de la noi, corupți nu mai există, sunt apărați și adăpostiți de statul român, de fapt, ca peste tot. Trăiesc toți acum din împrumuturi cu dobânzi mari. Aceste împrumuturi și cheltuieli uriașe nu sunt făcute pentru popor, sunt făcute pentru corupți și pentru a acoperi salarii uriașe, pensii mari și speciale, sporuri imaginare, delegații plătite fără măsură, doar angajaților statului. Poporul plătește banii care se duc în buzunarele bugetarilor, cheltuielile au scăpat de sub control.

Pas cu pas, mergem în prăpastie

 Și, în această lumină, trebuie sau ar trebui să înțelegem că  o astfel de “politică” nu este numai un atac împotriva economiei, a oamenilor, a adevărului, dar asistam la un război deschis împotriva noțiunilor de libertate, împotriva libertății de gândire, împotriva oamenilor liberi, împotriva Neamurilor. ”Aroganța politică” pregătește sinistrele gloate, care transformă demența în literă de lege, slugărnicia în modă și capitularea în obicei.

Oamenii, condiționați de “aroganța politică”, nu mai sunt în stare să lupte și să se elibereze din tiranie. Ei aplaudă, în loc să se înfioare de scârbă și mânie. Vedem sub ochii noștri cum „puterea” sărbătorește tot soiul de minorități alogene, care au  parazitismul și răutatea ca zestre genetică și distrug până și amintirea unor eroi naționali și creștini, uciși în temnițe comuniste. Vedem sub ochii noștri cum sodomia este glorificată și cum familia creștină este insultată. Vedem cu ochii noștri cum încurajarea năvalei din afară, năvala criminalilor și imbecililor este prezentată ca mișcare mântuitoare. Vedem sub ochii noștri cum unor copii de șapte și nouă ani li se spune că aberațiile sexuale sunt un lucru bun și că ei își pot “alege” orientarea sexuală. Oamenii sunt siliți să tacă și siliți să accepte. Iar cei care tac, acceptă. ”Qui tacet consentit”! Câți sunt părinți din cei care susțin aceste tâmpenii, aberații ?

Scopul “corectitudinii politice” este distrugerea persoanei umane, reducerea ei la număr socio-economic. Însă, mai exact, ceea ce se urmărește este distrugerea celei mai profunde intimități din om, distrugerea imaginii lui Dumnezeu, care  este esența oricărei persoane. Scopul final este distrugerea Neamurilor și  Credinței. Se încearcă eliminarea credinței și plantarea unui soi de…ecumenism’ pan-eretic și antihristologic, care se vede prin închiderea bisericilor. Fericiți vor fi cei care vor păstra pământul strămoșesc, iar de aici se vor hrăni oamenii, bogații vor fi în buncăre, dominați de o ,,frică” văzută numai de ei.

Din ghearele acestor regimuri, care prigonesc oameni, națiuni întregi, … scapă cine mai poate.’’

Al dumneavoastră, același

Prof. Ioan Romeo Mânzală

Partajează această știre

Lasă un răspuns