În preajma Sărbătorilor Pascale, un gest care va dăinui peste ani.

Un aer tare de munte te cuprinde imediat ce te îndrepţi cu maşina spre localitatea Râu de Mori, în imediata vecinătate a Retezatului. Ai scăpat de oraş şi, în zare, încă mai ai bucuria să descoperi cum zăpada mai îmbracă încă vârfurile masivului, dintre care, cel mai uşor de recunoscut, din partea dreaptă, este chiar vârful Retezat, care arată după cum îi este numele.

Cam aşa a început o zi în care o parte dintre jurnaliştii hunedoreni au dorit încercat să demonstreze că le pasă de natură şi de ceea ce întâmplă în jurul nostru, şi nu doar la modul declarativ. Suntem în comuna Râu de Mori şi urmăm drumul spre staţiunea Râuşor, acolo unde, pe un teren al primăriei, urmează să fie plantaţi o sută de brazi. De ce o sută? Pentru că jurnaliştii s-au gândit să marcheze astfel cei o sută de ani de la înfiinţarea Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR).

Aşa că, „înarmaţi” cu hârleţe, sape, bună dispoziţie şi, de ce nu, curiozitate, colegii noştri au ajuns într-o zonă delimitată de silvicultorii de la Ocolul Retezatul Clopotiva Râu de Mori, unde era nevoie de mână de lucru pentru a completa brazii de pe faţa domoală a unui deal.

„Cu verdele-n sus!”

Coordonaţi de şeful de ocol, inginerul Otto Hebel, un om pentru care pădurea nu mai are secrete de mulţi ani, ziariştii s-au pus pe treabă: muşuroaiele au fost nivelate, s-au săpat gropile şi s-au adus puieţii de brad oferiţi, cu generozitate, de Ocolul Silvic Haţeg. „Cu verdele-n sus, vă rog!”, recomandă, în glumă, Otto Hebel, după care trece la măsurat şi delimitarea locului în vor fi plantaţi brăduţii.

„Aici s-au mai făcut astfel de acţiuni, dar în urmă cu 20-30 de ani. Peste vreo cinci ani, se va vedea mai bine cifra 100, pe care am încercat să o desenăm aici folosindu-ne de puieţii de brazi”, ne explică şeful silvicultorilor.

„Nu întâmplător am ales să plantăm bradul. E vertical, e drept, aşa cum ar trebui să fim în profesiunea noastră, de fiecare dată. Sunt o sută de brazi, plantaţi în forma cifrei 100 pentru ca ea să se poată vedea, peste ani, şi de la înălţime”, spunea principalul organizator al acţiunii, jurnalistul Nicolae Gheorghiu.

Dincolo de momentul marcat de jurnalişti, terenul ales de silvicultori şi proprietate a Primăriei comunei Râu de Mori avea nevoie să fie împădurit.

„E o zonă extraordinară, unde am mai fost de multe ori. Faptul că am plantat aici puieţi de brad nu cred că este întâmplător. În jurul nostru este multă pădure de brad, dar sunt şi goluri, dovadă că aici era necesar să dăm o mână de ajutor atât silvicultorilor, cât şi primăriei din zonă”, a remarcat jurnalistul Ioan Vasiu.

Frumuseţea Râuşorului

Autorităţile locale şi-au exprimat intenţia de a continua astfel de acţiuni, mai ales că zona staţiunii Râuşor, din Retezat, devine din ce în ce mai căutată pentru potenţialul turistic pe care îl oferă.

„Este o acţiune lăudabilă şi utilă pentru mediu. Peste o sută de ani, aceşti brazi vor fi mari. Cred că aici, în mijlocul naturii, să plantezi puieţi, care vor rămâne când noi nu vom mai fi pe această lume, este un lucru deosebit în zona Râuşorului. Avem aici o staţiune turistică despre care a început să se vorbească deja la nivel naţional pentru că Râuşorul nu înseamnă doar pârtii de schi. Aici sunt terenuri de sport multifuncţionale şi cum poţi să îmbini mai fericit mişcarea pentru sănătate, decât în natură. Vom continua astfel de acţiuni pentru că ele trebuie să devină o constantă”, a spus primarul comunei Râu de Mori, Niculiţă Mang.

În final, se cuvine să adresăm mulţumirile noastre sincere şefului Ocolului silvic Retezatul Clopotiva Râu de Mori, Otto Hebel, silvicultorului Dorel Mitucă- un om deosebit, elevului Gabriel Hebel, de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Petroşani, Ocolului Silvic Haţeg-pentru puieţii de brad puşi la dispoziţie, şi, nu în ultimul rând, primarului comunei Râu de Mori, care a săpat şi plantat brăduleţi alături de jurnalişti.

Caseta Râu de Mori- atracţia turistică

Cu cele 11 sate componente, comuna Râu de Mori este una dintre cele mai mari din judeţul Hunedoara. Aici pot fi întâlnite diferite obictive turistice, între care se numără Cetatea Colţ, cea despre care se crede că ar fi stat la baza romanului „Castelul din Carpaţi”, scris de Jules Verne.