Câteva mii de oameni sunt aşteptaţi să ia parte, pe parcursul zilei de duminică, la ediţia din acest a Serbărilor Naţionale de la Ţebea, dedicate memoriei Eroului Naţional Avram Iancu, de la a cărui naştere s-au împlinit 200 de ani.

Manifestările comemorative vor începe duminică dimineaţa la biserica din cimitirul de la Ţebea, cu Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de înalţi prelaţi bisericeşti, urmată de o slujbă de pomenire a lui Avram Iancu şi depunerea de coroane de flori la mormântul acestuia.

„Avram Iancu ne dă, peste veacuri, o lecţie de moralitate, de creştinism trăit, patriotism fertil şi ne face o invitaţie la acţiune inteligentă. Astăzi, încă o dată, inima bătrânului Ardeal bate la Ţebea şi de aici pompează sânge în speranţa că va revitaliza întreaga ţară, pentru a împlini dorul Eroului nostru drag, acela de a-şi vedea naţiunea fericită. Dacă ne-ar putea vorbi astăzi la umbra Gorunului lui Horea, Iancu ne-ar cere să redescoperim iubirea de fraţi, iubirea de neam, care pe el l-a mistuit”, spunea, într-un discurs susţinut la Ţebea, episcopul Devei şi Hunedoarei, Prea Sfinţitul părinte Nestor.

Revenind la programul manifestării, după ceremonialul depunerii coroanelor de flori va urma o defilare a gărzii de onoare, iar de la ora 14,30 pe scena în aer liber de la Ţebea vor urca nume importante ale folclorului românesc, într-un spectacolul organizat de Consiliul Judeţean Hunedoara prin Centrul de Cultură şi Artă.

Avram Iancu s-a născut în anul 1824, în localitatea Vidra de Sus, într-o familie de moţi înstăriţi. De profesie avocat, Avram Iancu a jucat un rol important în Revoluţia de la 1848 din Transilvania. A fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848 şi conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi de mineri din Munţii Apuseni, în rândurile cărora şi-a câştigat o mare popularitate.

Avram Iancu, conducător al Revoluţiei române din Transilvania de la 1848-1849, supranumit “Crăişorul Munţilor”, s-a distins, odată cu începutul mişcării revoluţionare din primăvara anului 1848, printr-un spirit înfocat pentru libertate, dar, mai curând decât oricare dintre contemporanii săi, el şi-a aplecat ochii spre moţii din Munţii Apuseni, arată istoricul Silviu Dragomir (1888-1962) în lucrarea sa “Avram Iancu”, apărută la Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1965.

“Înţelegând prea bine condiţiile aspre de viaţă în care se zbătea această populaţie săracă, Iancu devine tribunul ei, apărându-i drepturile, inspirându-i încredere în dreptatea cauzei şi luptând cu sabia pentru a-i asigura izbânda. De aceea îl urmează moţii fără şovăire. Acesta-i secretul popularităţii sale”, scrie Silviu Dragomir în lucrarea amintită.

Avram Iancu s-a stins din viaţă la 10 septembrie 1872 la Baia de Criş şi a fost îngropat la Ţebea, lângă Gorunul lui Horea.