Astăzi facem pomenirea unei minuni din Constantinopolul primului mileniu, atunci când Maica Domnului a salvat „Cetatea cea Mare” cu sfântul ei acoperământ. Minunea s-a întâmplat în timpul unei privegheri de toată noaptea, săvârşită în prima zi a lunii octombrie, şi a fost văzută de Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos. De-a lungul timpului s-au zidit biserici închinate acestui eveniment legat de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.

Invazia flotei ruşilor conduşi de voievozii varegi din timpul împăratului bizantin Leon al VI-lea s-a încheiat cu plecarea inexplicabilă pentru istorici a acestora de lângă Constantinopol. Tradiţia bisericească ne spune că Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos, cunoscut în „Cetatea cea Mare”, cum era numită capitala Bizanţului, drept om cu mare credinţă şi îndrăzneală la Dumnezeu, a văzut în timpul slujbei de noapte la Biserica Vlaherne, închinată Maicii Domnului, pe Născătoarea de Dumnezeu care şi-a scos acoperământul de pe cap şi a păzit cetatea, care, în acest fel, a fost ocrotită şi duşmanii s-au retras.

Această tradiţie şi slujba din ziua de 1 octombrie au fost preluate ulterior, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, care scapă înţelegerii noastre, în lumea slavă, de unde a pătruns şi la români. În Bisericile Ortodoxe de limbă greacă, slujba Acoperământului Maicii Domnului nu este ţinută ca în cele de limbă slavă, sau în România, şi data de prăznuire este alta, pe 28 octombrie. Mineiul din ziua de 1 octombrie spune la noi, după ce se încheie cântările dedicate Sfântului Apostol Anania şi Cuviosului Roman Melodul, următoarele: „Întru această zi prăznuim Acoperământul Preasfintei de Dumnezeu Născătoarei şi Pururea Fecioarei Maria. De este hram sau de va voi cel mai mare se face Priveghere de toată noaptea şi cântăm slujba ei în acest chip”. După aceasta urmează rânduiala slujbelor închinate sărbătorii Acoperământului Maicii Domnului, ca la oricare alt praznic închinat Maicii Domnului, de-a lungul anului bisericesc. https://ziarullumina.ro