Până de curând, comunitatea științifică era convinsă că îmbătrânirea creierului este un proces ireversibil, care nu poate fi influențat.

Mai mult, viziunea asupra bolilor degenerative ale cre­ierului era una care implica într-o proporție foarte mare factorul genetic. Cu alte cuvinte, se credea că soarta noastră este o loterie genetic și că nu putem face mare lucru decât să stăm și să ne așteptăm declinul. Cât se poate de FALS. Astăzi am ales să vorbesc despre câteva obiceiuri care să ne ajute să ne păstrăm sănătatea creierului pentru cât mai mult timp.
În primul rând trebuie să discutăm despre elementele care accelerează degradarea creierului. Da, ne place să mâncăm gras, prăjit, proteic și am auzit de atâtea ori că trebuie să evităm chipsurile și produsele semi-preparate, încât ne intră pe o ureche și ne iese pe cealaltă. Nu mai dăm importanță acestor aspecte. Însă, dacă nu le băgăm în seamă, nu înseamnă că au un impact mai mic asupra stării noastre de bine. Ba din contră, cu cât se studiază mai mult, cu atât se descoperă noi și noi feluri în care aceste obiceiuri alimentare ne distrug corpul. Avem două case. Una este planeta și cealaltă este corpul. Trebuie să avem grijă de ele. Ia să vedem, ce trebuie să evităm?
1. Grăsimi saturate: Carnea grasă, smântână, caşcaval, unt, untură, îngheţată, ulei de pal­mier, ulei de cocos. Nu vom vorbi foarte mult pe această temă, deoarece acestea sunt informații pe care le-am mai discutat și cu alte ocazii, însă vom insista puțin pe subiectul grăsimilor trans.
2. Grăsimi trans:
– prajiturile, biscuiţii, fursecurile, aluatul de placintă sau pizza, chiflele pentru hamburgeri;
– margarina şi smântâna vegetală pentru gătit;
– amestecuri de prăjituri, plăcinte şi ciocolata instant;
– alimente prăjite (gogoşi, cartofi prăjiţi, bucăţi de pui pane etc.);
– snacksuri (chipsuri, napolitane, bomboane, pop-corn preambalat pentru cuptorul cu microunde);
– semi-preparate congelate;
Conf. dr. Nastasia Belc, director general Institutul de Bioresurse Alimentara ne explică unde se găsesc cu precă­dere aceste grăsimi: “În arsuri, în carne arsă, pâine arsă, bi­scuiţii dacă nu sunt bine trataţi termic, cartofii prăjiţi. În principiu, unde vedem culoarea maro închis şi simţim gustul acela amărui înseamnă că e o substanţă toxică.″
Utimele studii arată că numai în Uniunea Europeană 50.000 de oameni mor anual din cauza bolilor provocate de acizii graşi trans nesaturaţi din alimente. Aşa că specia­liştii încearcă să depisteze alimentele care conţin aceste grăsimi.
Dacă se cunoaște faptul că aceste grăsimi sunt atât de nocive, atunci de ce încă se mai folosesc în industria alimentară? E simplu, pentru că folosirea acestor grăsimi în prepararea alimentelor procesate ajuta la prelungirea pros­peţimii acestora, a termenului de garanţie şi a aspectului atrăgător în rafturile magazinelor.
3. Fier și cupru: fierul și cuprul oxidează înăuntrul corpului nostru. Acest proces determină apariția radicalilor liberi care circulă cu ajutorul sistemului sangvin și ajung în cele din urmă în creier, unde acționează ca niște scântei, disturbând legăturile dintre neuroni. Desigur că avem nevoie de un aport de fier și cupru, dar dacă această cantitate depășește limitele normale, ceea ce se întâmplă în mod normal, efectul este dăunător. Trebuie să ne uităm la detalii din viața noastră. Spre exemplu, prăjitul în tigaie de tuci sau faptul că instalația de apă este făcută pe bază de țevi de cupru. Nu ne imaginăm că aceste detalii contează, nu-i așa?
Bun, dacă acești radicali liberi produc scântei, atunci haideți să găsim un extinctor pe măsură. Și l-am găsit! Vitamina E. Am ajuns și la lista pozitivă. Să vedem ce trebuie să facem ca să ne menținem creierul sănătos.
4. Vitamina E se găsește în spanac, în mango, avocado, în special în nuci și semințe (care conțin de asemenea și grăsimi bune, Omega 3 și Omega 6). De ce spunem că este un extinctor? Pentru că vitamina E este un antioxidant foarte eficient. Natura are opt forme de vitamina E, de aceea, cea mai bună sursă rămâne ali­men­tația.
5. Antocianine: Te-am ză­pă­cit? Este mai simplu decât credem. Antocianinele dau culoare strugu­rilor negri, afi­ne­lor, coacăzelor. Da, te-ai prins, culoarea aceea indigo închis care este semn de bogăție de antioxidanți.
6. Exercițiu fizic: Nu vreau să vă alarmez, nu vă trimit la jogging în fiecare dimineață. Studiile arată că trei plimbări pe săptămână timp de 40 de minute, au un impact considerabil asupra sănătății creierului. Odată cu îmbătrâ­nirea corpului, hipo­cam­pusul, centrul memoriei, începe să se micșoreze. S-a observat că aceste plimbări săptămânale, nu doar că opresc procesul de micșorare a hipocampusului, ci ajută chiar la îmbunătățirea memoriei.
Este important să înțelegi că orice vârstă ai, NU este prea târziu. Studiile pe care le-am urmărit ca să scriu acest articol au fost efectuate pe persoane intre 75 și 80 de ani. Și rezultatele lor s-au îmbună­tățit după doar trei luni de respec­tare a programului. Plasticitatea creierului este mult mai ridicată decât se credea până acum, ba chiar s-a descoperit că putem produce neuroni noi. Așa că prindem curaj, suntem perseverenți și ne ținem de program. Multă sănătate!

Irina TÂLVESCU