„Joia Rea” este o zi de care credincioșii se tem, deoarece, dacă nu este respectată cum se cuvine, Joia din Săptămâna Luminată este o zi răzbunătoare și necurată, potrivit credințelor.  Mai este cunoscută şi ca Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi.

De asemenea, este foarte important să nu speli și să nu albești rufe în această zi. Nici munca la câmp nu este permisă, ca să nu crească iarba în locurile în care nu trebuie.

Începând din Duminica Sfintelor Paști și până la Înălţarea Domnului, credincioșii se salută cu cuvintele „Hristos a Înviat!” și răspund „Adevărat a Înviat!”

De ce se numește Săptămâna Luminată

Conform tradițiilor străbunilor, Botezul se făcea în noaptea de Paște, iar credincioșii purtau o haină albă în toată săptămâna următoare, luând astfel apelativul de „luminată”.

Tradițiile străvechi spun că slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată trebuie oficiate după anumite rânduieli speciale.

Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii, ceea ce înseamnă că toate cântările acestei slujbe vorbesc de biruința Vieții asupra morții.

Se spune că, odată cu Învierea lui Iisus Hristos, Porțile Raiului se deschid pentru sufletele celor păcătoși care au ajuns în Iad până în duminica Tomii.

Celebra sintagmă „Veniți de luați lumină” se referă la faptul că Iisus Hristos a înviat din mormânt, fiind înconjurat de o lumină dumnezeiască.

Obiceiuri și tradiții

• În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea și nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice, slujbele fiind reluate după Duminica Tomii.
•  Cine muncește în această zi aduce asupra casei ghinion și secetă.
• Această zi cere un ritual al morților, mai exact 44 de găleți cu apă sunt cărate de o persoană, două lumânări se aprind la toate cele patru capete iar apa astfel “sfințită” se varsă apoi în fântâna din curte.
• Joia din Săptămâna Luminată poartă numele de Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele.

Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morţilor.

Aceasta este denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morţilor.

• Cei care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise, potrivit unor credinţe populare.
• Altele descriu că acela care se naşte în această săptămână va fi un om norocos.

De asemenea, odată cu sărbătoarea Învierii se deschid mormintele şi spiritele morţilor părăsesc cimitirele pentru a petrece sărbătorile împreună cu cei vii.

De aici şi alte obiceiuri, precum aprinderea focurilor pentru morţi, dar şi pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află şi cimitirele.

O altă tradiţie spune că spiritele morţilor vin să se încălzească la aceste focuri.

Vinerea din Săptămâna Luminată

În Vinerea din Săptămâna Luminată sărbătorim Izvorului Tămăduirii.

Această zi mai poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa.

Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui.

Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile de la Paști, de Rusalii. /www.alba24.ro