Elevii riscă un nou an școlar desfășurat în fața calculatorului.

În aproximativ o lună, elevii și profesorii din România urmează să se întâlnească în sălile de clasă. Pe măsură ce ne apropiem de 13 septembrie, dată anunțată de către Ministerul Educației pentru începerea noului an școlar, asistăm la o creștere, cu fiecare zi, a numărului de infectări de Covid-19. Mai în glumă, mai în serios, acest lucru arată că președintele Iohannis a avut dreptate: sfârșitul vacanței de vară a elevilor înseamnă revenirea din „vacanță” a pandemiei (link). 

În timp ce entuziasmul elevilor crește în jurul declarațiilor optimiste date de ministrul educației (link), președintele Iohannis, sau de Raed Arafat, aflate în dezacord cu cele asumate de ministrul sănătății (link), părinții și profesorii rămân rezervați și pregătiți să facă față veșnicului coșmar educațional: școala online.

Situația se prezintă în felul următor: România a înregistrat în ultimele 6 zile peste 200 de cazuri de infectări pe zi, lucru care nu s-a mai întâmplat din luna mai; ministrul educației pare că s-a răzgândit și merge pe posibilitatea funcționarii școlii pe diferite formate: jumătate la școală, jumătate acasă; școlile din România rămân la fel de slab pregătite în față pandemiei și asta pentru că, nici până acum, Guvernul nu a lucrat la un plan de acțiune privind educația în contextul Covid-19, corelat cu realitatea din teren.

În tot acest timp, în Grecia, Germania, Austria și alte state europene, testarea în masă a elevilor este o măsură sine-qua-non pentru deschiderea școlilor în siguranță. La fel și în Statul Israel, acolo unde populația deja beneficiază de centre pentru teste antigen rapide pe întreg teritoriul. Dincolo de această măsură, de care România pare că fuge, în ciuda eficacității dovedite și confirmate chiar și de spitalele private din țară care anul trecut au demarat proiecte pilot de tipul Safe Classroom (Sala de clasă Sigură) – pentru testarea elevilor și a cadrelor didactice, țările europene și-au actualizat „planul cu măsuri de atac” astfel încât școala online să rămână ultima lor variantă de răspuns pentru prevenirea infectării cu virusul COVID-19.

Mai mult ca sigur, noul val al pandemiei îi va lua din nou prin surpindere pe guvernanți. Și acum, după aproape doi ani de la înregistrarea primelor cazuri de infecție COVID-19 în România, vom asista la recidivarea unui set de măsuri dovedite inutile: școli închise, adică copii în fața telefoanelor încercând să prindă semnal la internet pentru a nu rămâne în urmă cu lecțiile; purtarea obligatorie a măștii și celebra măsură privind menținerea distanței fizice de 1,5 m, respectiv 2 m, despre care știm cu toții că nu s-a respectat vreodată, nici în centrele comerciale, aeroporturi și nici în trenurile CFR.

Predictibilitate și măsuri mature! Asta au cerut și reprezentanții elevilor la nivel național, în urma cu puțin timp, ministrului educației (link). Elevii, studenții, profesorii și părinții merită să știe încotro se îndreaptă anul școlar 2021-2022. Către un nou eșec, sau către normalitate? Cert este că, mai devreme sau mai târziu, de bună voie sau obligați de circumstanțe, coaliția PNL-USRPLUS-UDMR va trebui să recunoscă încă o dată că nu este capabilă.

Natalia-Elena INTOTERO

Deputat PSD Hunedoara