A avut loc, anul acesta, la data de 20 martie, când ziua a fost egală cu noaptea. Începând cu această dată, timp de 93 de zile, ziua va continua să crească, până la solstițiul de vară. Echinocțiul de primăvară din acest an s-a produs doar cu câteva zile înainte de trecerea la ora de vară în România. El are o semnificație aparte, fiind marcat încă din antichitate, prin numeroase ritualuri și tradiții, în funcție de cultura fiecărui popor.

În momentul echinocțiului de primăvară

Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Punctul de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal, termen folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale, potrivit wikipedia. Primăvara astronomică începe pentru toată emisfera nordică, odată cu echinocțiul de primăvară. În emisfera sudică, fenomenul astronomic marchează începutul toamnei astronomice. În regiunile polare din emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică, noaptea polară, fiecare dintre acestea durează câte șase luni.

Odată cu echinocțiul de primăvară

Emisfera nordică începe să se încline mai mult spre Soare, acest lucru ducând la creșterea numărului de ore de lumină, răsăritul soarelui fiind mai devreme, iar apusul mai târziu, spun specialiștii. În emisfera sudică, fenomenul este invers.

Trecea la ora de vară

În țara noastră, trecerea la ora de vară se face în ultimul weekend din luna martie, respectiv pe data de 26 martie, când ceasurile se dau cu o oră înainte, ore 03,00 devenind astfel ora 04,00.

Chiar dacă Comisia Europeană a propus renunțarea la această practică încă din 2019, demersul a întâmpinat rezistență din partea unora dintre statele membre. Și cum până la această dată nu s-a stabilit nimic, țara noastră a ales să facă parte din țările care respectă această schimbare a orei.

Cum ne afectează schimbarea orei

În urma studiilor efectuate s-a constatat că, adaptarea organismului la schimbarea orei durează aproximativ o săptămână, întrucât ne vom trezi cu o oră mai devreme decât eram obișnuiți. Și cum ora se schimbă de două ori pe an, în lunile martie și octombrie, fiecare dintre noi simțim diferit acest lucru. În astfel de condiții, nivelul de stres poate crește și pot apărea dificultăți de concentrare atât la serviciu, cât și la școală. Pentru persoanele cu afecțiuni cardiace sau pentru cele care suferă de depresie, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase. Dar treptat ceasul nostru biologic se va sincroniza cu noua oră și totul va reintra în normal.

Ideea schimbării orei de vară

Este atribuită omului de știință Benjamin Franklin și provine din secolul al XVIII-lea. În 1895, neozeelandezul George Vernon Hudson a făcut această propunere, susţinând că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele. Această idée a fost pusă în practică pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, de câteva ţări din Europa, scrie wikipedia.ro. Primii au fost germanii în anul 1916 (30 aprilie-1 octombrie, apoi britanicii, tot în anul 1916 (între 21 mai – 16 octombrie, urmând apoi țări ca apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia și Turcia, potrivit timeanddate.com. SUA a introdus ora de vară la 31 martie 1918. În țările ecuatoriale și tropicale nu se aplică schimbarea orei întrucât durata zilei este egală de-a lungul anului.

***

În țara noastră, ora oficială de vară a fost introdusă pentru prima dată în anul 1917, în timpul Primului Război Mondial. După război s-a renunțat la folosirea orei de vară, aceasta fiind reintrodusă în anul 1932, din rațiuni economice, scrie ro.wikipedia.org. Începând cu anul 1943 practica trecerii la ora de vară a fost suspendată, fiind reintrodusă abia în anul 1979.

Cornelia Holinschi