Dialog cu Mariana Suciu Neidoni – recent numită director al „Centrului Cultural Corviniana” Casa de Cultură Hunedoara

– Pentru început, prezentați-ne câteva date biografice.

– M-am născut în satul Lunca Cernii de Sus, comuna Lunca Cernii de Jos, judeţul Hunedoara.

Am absolvit Şcoala primară în satul natal, Şcoala Gimnazială în comuna Lunca Cernii de Jos, Liceul Agroindustrial-Blaj și Facultatea de Drept „Simion Bărnuţiu” din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.

– Cât despre experiența profesională, ce ne puteți spune?

– Agent agricol la Primăria comunei Lunca Cernii de Jos; inspector, apoi consilier superior și șef birou la Biroul Registrul agricol, aplicarea legilor fondului funciar, topografie și cadastru din cadrul Primăriei municipiului Hunedoara. În prezent, director al „Centrului Cultural Corviniana” (Casa de Cultură Hunedoara).

– Aveți o activitate artistică bogată și apreciată. Ce amănunte ne puteți oferi în acest sens?

– Am privilegiul să vin dintr-o zonă foarte bogată din punct de vedere folcloric. Satul meu, Lunca Cernii de Sus, este aşezat la poalele Munţilor Poiana Ruscăi, răsfirat pe plaiuri moi, înşiruit de-a lungul râului Cerna, despletindu-şi cătunele în lungul unor uliţe ca nişte izvoare de munte.

Cântecul l-am descoperit singură, acasă, la joacă, când mergeam cu vitele, apoi la şcoală. Mai târziu am început să colind satele, să merg prin cătune ascunse, pe la oameni cu inima aprinsă de foc şi jale. Poate de aceea m-am bucurat de tânără de preţuirea acestora. De la bunica mea, Neidoni Măriuca, o vestită cântăreaţă din sat, am învăţat cele mai multe cântece. Aduc în cântecele mele foşnetul pădurilor, şipotul izvoarelor, hărnicia şi dragostea oamenilor din zonă.

La serbările şcolare eram de neîntrecut, apoi la îndemnul domnului Rusalin Işfănoni am participat la diferite festivaluri de folclor, intrând în atenţia mai multor specialişti, oameni de folclor de la care am învăţat foarte multe şi care au avut grijă să iasă în lumina scenei valori autentice. Îmi amintesc cu mare drag de concursurile la care am participat, cu atât mai mult cu cât acum retrăiesc nostalgia lor. Încep cu primul concurs care s-a desfăşurat în anul 1971 între şcolile din comună unde am luat locul I, ceea ce mi-a dat încredere în mine. Am participat la mai multe concursuri cum ar fi „Voci tinere” de la Costeşti, „La izvor de cânt şi dor” de la Lipova, Festivalul „Pădurenilor” etc., unde am luat premii importante de fiecare dată. Festivalul „Maria Lătăreţu” de la Târgu Jiu unde am luat premiul special al juriului, împreună cu regretatul Liviu Vasilică, mi-a adus cele mai mari satisfacţii din punct de vedere artistic.

Am fost laureată la toate ediţiile Festivalului Naţional „Cântarea României”.

Totodată în anul 1991 am participat, ca membru al Ansamblului folcloric din satul Feregi, comuna Cerbăl, judeţul Hunedoara, la Festivalul Internaţional de Folclor „Toporaşul de Aur” ţinut la Zacopanne-Polonia, fiind prezentat obiceiul „Măsuratul oilor” unde ansamblul a fost distins cu „Toporaşul de Argint”. În cadrul festivalului s-a organizat şi concursul de interpretare al cântecelor tradiţionale, unde am reprezentat România obţinând premiul I. La concurs au participat solişti din 17 ţări din Europa şi Asia.

Am avut şansa să fiu invitată în mai multe ţări din Europa, unde cântecul, costumul şi podoabele originale (balţii, zalele, cheiţele şi inelele din alamă, opincile şi tolobonii) au fost foarte apreciate. Cu acest prilej am avut şansa să fiu cooptată ca membră în Organizaţia Internaţională de Folclor (IOV) cu sediul la Viena împreună cu Mariana Anghel și regretatul Drăgan Muntean, ca apoi să punem bazele unei Filiale și la Deva – România.

În comună am făcut parte din Ansamblul „Pădureanca” al Căminului Cultural din Lunca Cernii. Alături de acesta am pus în scenă obiceiul folcloric „Măsuratul oilor” cu care am luat diferite premii la concursurile din întrecerile zonale şi naţionale. Am alcătuit un grup vocal compus din 15 femei, cu care am luat multe locuri I, la Festivalul Naţional ,,Cântarea României”. Prin repertoriul abordat într-o interpretare de excepție a cântecului autentic românesc, aduceam în atenţia specialiştilor şi publicului cântece vechi, doine, precum şi cântece legate de diferite momente ale vieţii într-o interpretare unicat (aşa cum apreciau specialiştii) cu lungirea ultimei silabe din vers, unduirea liniei melodice.

Ca o apreciere a specialiştilor, am fost invitată la Institutul de Cercetări Etnologice şi Dialectologice Bucureşti, unde am înregistrat un număr de 20 de melodii vechi care au intrat în fondul de aur al institutului. Aceste cântece au fost predate ulterior şi postului naţional de radio.

Tot în această perioadă am activat la Ansamblul de cântece şi dansuri „Getuza” al județului Hunedoara.

Am început colaborările şi cu alte ansambluri din judeţ şi nu numai fiind invitată la foarte multe manifestări culturale în ţară şi străinătate.

Am imprimate trei CD-uri intitulate „Doamne anii mei s-or dus”, „Luncană-s Luncană mor” şi „De la lume adunate”. De asemenea, am imprimat împreună cu colega şi prietena mea, Viorica Brânduşan Lupo, un CD cu pricesne şi colinde, cât şi câteva piese de muzică populară.

Am o colaborare bună cu Ansamblul Folcloric al comunei Lelese-Hunedoara, ansamblu cu care am pus în scenă obiceiul de primăvară „Sântoaderul”, obicei prezentat de trei ori de Dragobete (ziua îndrăgostiţilor la români), la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”- Bucureşti şi obiceiul „Nunta Pădurenească”, prezentate la manifestări din tară şi străinătate.

De asemenea, colaborez cu Ansamblul „Bucura” din Haţeg, „Sălăşana” din Sălaș, „Doina Crişului” din Brad, Ansamblul Silvana al Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, Ansamblul Profesionist „Drăgan Muntean” din Deva şi cu alte ansambluri unde am onoarea să fiu invitată să cânt.

În repertoriul meu deţin foarte multe cântece vechi precum şi cântece rituale: „Cântecul miresii” trei variante, „Cântecul mirelui”, „Cântec de cătănie”, „Cântec de război”, „Cântecul bradului” – din ceremonialul de înmormântare, „Balada soacrei”, „Cântec de leagăn” etc.

Actualmente lucrez la un nou CD, de pricesne şi unul de folclor în care cuprind lumea satului, lume din care vin şi eu şi sper să ajung cu el la sufletul oamenilor.

– Ați fost recent numită director al Centrului Cultural Corviniana Hunedoara. Ce amănunte și gânduri de viitor ne oferiți?

– Numirea mea ca director al Centrului Cultural Corviniana mă onorează, dar mă și responsabilizează în același timp.

Centrul Cultural Corviniana este una din instituțiile care are o contribuție importantă la promovarea valorilor culturale ale Hunedoarei, ea trebuie să rămână un sprijin al comunității locale hunedorene.

Ca director aș vrea să păstrez și să dezvolt Ansamblul Hațegana. În componența acestuia intră: orchestra de instrumentişti profesioniști, majoritatea activând în Ansamblul profesionist Hațegana, soliști vocali de muzică populară și nu în ultimul rând formația de dansuri populare Hațegana junior și veterani care ne-a obișnuit de-a lungul anilor să ne aducă premii de la festivalurile naționale și internaționale de gen, la care au participat.

Totodată aș vrea să dezvolt proiecte importante și pe alte domenii de activitate: dans, teatru, muzică ușoară etc.

Împreună cu colegii mei, care sunt oameni deosebiți, sunt convinsă că vom găsi soluții de dezvoltare a instituției și a activităților ei. Ne dorim să atragem un număr cât mai mare de tineri spre activitățile organizate, aducând spectacole pentru toate gusturile, astfel încât Centrul Cultural să redevină un loc unde fiecare cetățean din Hunedoara să vină cu drag, iar activitățile noastre să se plieze după dorințele lor.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș