Florin Drăgan, rectorul UPT: „UPT dublează numărul de specializări în limba engleză pentru a atrage mai mulți studenți străini”

În 2030, în România, populația școlară cu vârste între 19 ani și 23 de ani, va scădea cu 12%, comparativ cu anul 2015, potrivit datelor INS;

  • În vestul țării, situația este și mai delicată. În Timiș, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Mehedinți și Gorj populația școlară va scădea cu 20%;
  • În acest context, Universitatea Politehnica Timișoara dorește să crească numărul de studenți străini deoarece criza de specialiști din piața muncii va atinge cote alarmante.

                Universitatea Politehnica Timișoara și-a stabilit strategia pentru anii următori, iar unul dintre cele mai importante puncte este creșterea numărului de studenți străini. Acest lucru provine, de fapt, dintr-o nevoie pentru că populația școlară din România scade de la an la an, în timp ce nevoia de specialiști din piața muncii este tot mai mare. UPT va încerca să atragă atât studenți din țări din Uniunea Europeană, cât și din țări non-UE. Conform ICEF Podcast, noua piaţă de recrutare în creştere, datorită creşterii economice de acolo, este India. De asemenea, mai sunt şi alte ţări din Asia de Sud, Africa, America Latină, precum şi ţări din WANA: Maroc, în special, Tunisia, Egipt și Siria. 

                „În prezent, asistăm la o infuzie de forță de muncă necalificată din Asia pentru că, altfel, companii din construcții, Horeca sau turism nu și-ar mai putea desfășura activitatea. Dat fiind faptul că avem tot mai puțini tineri, potențiali studenți, trebuie să ne îndreptăm să atragem și străini care să studieze la noi, care mai apoi să acopere criza de specialiști din IT&C, inginerie sau automotive. Timișoara poate deveni un centru universitar inclusiv pentru tinerii din Uniunea Europeană, dacă reușim să le arătăm toate beneficiile pe care le putem oferi. Vorbim aici despre rata mare de angajabilitate pe care o au absolvenții noștri, legătura excelentă pe care o avem cu companiile. Apoi, în privinţa IT, România nu percepe impozitul pe venit, ceea ce a atras multe companii şi a dus la deschiderea de oportunităţi enorme de angajare, înca din anul întâi de facultate. Timişoara este locul unde Nokia, Continental, Intel, Amazon, IBM, Microsoft, Porsche şi multe alte companii oferă locuri de muncă semnificative şi recrutează activ studenții UPT încă din facultate”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

                Din 2024, numărul de specializări în limba engleză va fi dublu la facultățile Universității Politehnica Timișoara. De asemenea, universitatea va deschide un program pregătitor de un an, prin care străinii pot veni să învețe limba română. În prezent, UPT are în limba engleză specializări precum:  Computer and Information Technology, Civil Engineering, Telecommunication Technologies and Systems, iar una dintre specializările noi va fi Mechanical Engineering. De altfel, obiectivul va fi ca la nivelul fiecărei facultăți să fie câte o specializare într-o limbă străină.

                „Brexit-ul a închis Marea Britanie pentru studenţii din lume, la nivel de licenţă au scăzut aplicaţiile tinerilor cu 64%. De altfel, și Ministrul Educaţiei, Culturii şi Ştiinţei din Olanda, doreşte să restrângă drastic numărul de studenţi internaţionali în Olanda. Este momentul pentru UPT să fie o alegere de top în Europa prin creşterea numărului de programe de licenţă şi master în STEM în limba engleză. Suntem prezenți la târgurile internaţionale din Maroc, Tunisia, USA, Mexic, Columbia, iar feedback-ul primit până acum este unul foarte bun. Un avantaj important pe care îl avem este nivelul taxelor de studiu, iar costurile de zi cu zi din România sunt mult mai mici decât cele din vestul Europei”, a declarat Alina Dumitrel, prorector Universitatea Politehnica Timișoara.

                Romania percepe una dintre cele mai mici taxe de scolarizare din Europa pentru studenţii internaţionali, adică cei din afara UE, mai ales în STEM, unde taxele sunt mai mari ca în alte domenii: România – 2.430 Euro/an, în comparaţie cu Olanda – unde taxa variază între 11.000 euro si 32.000, Italia de la 3.700 Euro/an, Spania – 6.000 euro/an, Ungaria – de la 5.000 euro la 9.000, Polonia – de la 2.200 Euro/an, Letonia – de la 2.800 la 17.000 euro, Estonia pe domenii tehnice percepe de la 4.000 la 7.000 euro/an.

                Următorul obiectiv: păstrarea absolvenților străini în România

                Cererea foarte mare de specialiști din piața muncii este unul dintre argumentele prin care studenții din străinătate pot fi convinși să se stabiliească în România. De asemenea, în IT&C, de exemplu, nivelul salarial este apropiat de cel al multor țări dezvoltate din Uniunea Europeană. Sunt totuși, unele domenii unde mai pot fi îmbunătățite anumite aspecte legislative pentru a-i putea integra pe străini pe piața muncii.

                „La şase luni de la absolvire, studenţii internaţionali trebuie să părăsească România şi Europa în cazul în care nu găsesc un loc de muncă. În Marea Britanie au o perioadă de doi ani. Aici trebuie să intervenim noi ca instituţie cu legături în industrie, iar studenților trebuie să le oferim acces la toate oportunitățile din anii I – IV. De asemenea, la doctorat trebuie să adoptăm un sistem de burse asemănător cu cel al unor țări din vestul Europei. Din păcate, aici noi ca universitate nu putem interveni foarte mult. Sunt multe lucruri însă care depind de Guvern, iar uneori legislaţia ne ţine cu mâinile legate pentru ce vrem noi să construim”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

Partajează această știre

Lasă un răspuns