Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva prezintă un alt exponat virtual,  în cadrul rubricii: PIESE REPREZENTATIVE DIN COLECȚIILE MUZEULUI CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE din DEVA.

Exponatul de astăzi este o carte veche care face parte din colecția bibliotecii documentare a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva și este prezentată de către Georgeta Deju, Șef serviciu Secția de Istorie și Artă.

De la Haga, la Orăștie: o ediție olandeză a istoriei lui Alexandru cel Mare

Quintus Curtius Rufus, Alexander Magnus, Hagae Comitum, Apud Petrum van Thol Bibliopolam, 1708

<<Aducem în atenție o carte străină veche din colecția bibliotecii documentare, un exemplar cu un aspect elegant, de obiect de artă. Este vorba despre viața și faptele lui Alexandru Macedon expuse de istoricul latin Quintus Curtius Rufus (secolul 1 d. Hr.), într-o ediție tipărită în limba latină la Haga, în imprimeria lui Petrus Van Thol, în anul 1708.

Exemplarul este masiv, legat în pergament, ambele coperți având ornamente aurii. Formatul cărții este in octavo (21×12 cm), conține 1023 de pagini și are un aspect grafic deosebit dat de numeroasele ilustrații, hărți, viniete și inițiale ornate, care decorează volumul. Planşele realizate de artistul şi gravorul olandez Johannes van den Aveele (1655-1727) în tehnica aquaforte, ilustrează scene din orașele pe care Alexandru le-a cucerit, dintre care amintim Grădinile suspendate din Babilon sau Cucerirea cetății Persepolis, dar sunt înfățișate și arme și sisteme militare precum și hărți ale expedițiilor.

Tipărită la Haga, în anul 1708, cartea a ajuns în anul 1856 la Orăștie, în proprietatea arhitectului Ioan Hochol. Acesta a aplicat pe fila de titlu trei însemne de proprietate diferite: ex libris-ul autograf cu textul „Ex libris Joannis Hochol 1856”, ștampila cu tuș negru având legenda „HOCHOL JÁNOS ÉPITÉSZ SZASZVÁROST”, precum și ștampila timbru sec cu textul „HOCHOL JÁNOS ÉPITÉSZ”. Prezența cărții în Orăștie mărturisește preocupări de colecționare și lecturi dintre cele mai erudite, venite din centre culturale occidentale dintre cele mai dezvoltate.

Alexandru cel Mare (336-323 î. Hr.) a fost unul dintre cei mai mari comandați militari și strategi din istorie. Prin cuceririle sale, regele Macedoniei a ajuns stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată și a contribuit la răspândirea civilizației elenistice în întreaga lume. Fiu al regelui macedonean Filip al II-lea și al reginei Olimpia, Alexandru a primit o educație spartană, iar de la vârsta de 13 ani i-a fost adus ca tutore marele filozof Aristotel, care i-a insuflat vaste cunoștințe de filozofie, astronomie, matematică, biologie, artă, geografie, politică.

Inițial, lucrarea istoricului latin Quintus Curtius Rufus conținea zece cărți, dintre care s-au mai păstrat doar opt, mai precis cărțile III-X. Pe parcursul textului sunt expuse ostilitățile cu Darius, regele Persiei, ocuparea Feniciei, întemeierea Alexandriei, ocuparea cetăților Suza și Persepolis, conflictul cu sciții, supunerea unor populații din India, întoarcerea la Babilon și, în cele din urmă, moartea lui Alexandru și neînțelegerile dintre generalii săi, urmate de împărțirea imperiului.

Figura lui Alexandru este prezentată în mod laudativ în cea mai mare parte a lucrării, fiind văzut ca un monarh model, fiindu-i elogiat atât curajul, cât și pasiunea dezinteresată pentru glorie și clemența. În același timp îi era criticat orgoliul, irascibilitatea dar și tendința spre lux și dorința de divinizare, preluate din moravurile Orientului.

Cartea lui Quintus Curtius Rufus despre expediția lui Alexandru cel Mare în Asia rămâne una din cele mai prețioase relatări de călătorie din istorie, pe lângă descrierea luptelor și a evenimentelor politice fiind inserate descrieri ale oamenilor, țărilor, drumurilor, obiceiurilor, orașelor prin care a trecut în explorarea teritoriilor din jurul Levantului și de mai departe, din Asia.

Povestirile au un caracter aventuros, expedițiile sunt privite ca acte de cutezanță, de explorare a unor condiții și pericole necunoscute, subliniind superioritatea armatei și regelui macedonean față de „barbarii” Asiei. Tenta fantastică a povestirilor vine și ca rezultat al exotismului Asiei, neobișnuit pentru experiența europeană, teama de necunoscut amplificând primejdia și punând în mișcare imaginația. Sunt exagerate fenomenele naturale, echipamentul și armele dușmanilor, iar natura este descrisă ca luxuriantă, sălbatică, prăpăstioasă,astfel că orice încercare prin care trece armata macedoneană pune în lumină curajul și priceperea acestora. Modul de viață al popoarelor întâlnite este observat cu o deosebită atenție, unele ducându-și existența ca păstori și vânători, trăind în peșteri sau fiind nomade, altele având conducători care trăiau în lux, fiind descrise în amănunt îmbrăcămintea, cortegiile, darurile, cetățile, palatele și grădinile>>, relatează Georgeta Deju.

Bibliografie:

Proză istorică latină, trad. Radu Albala, studiu introductiv Mihai Nichita, București, Ed. pentru literatura universală, 1962;

Pierre Grimal, Literatura latină, București, Teora, 1997.

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva vă invită  să vizionați propunerea de astăzi, în mediul virtual, pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro.