Dialog cu prof. dr. Marta MATE – inspector școlar general adjunct, la Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara

– Prezentați-ne un scurt bilanț al activității primului semestru desfășurată sub semnul pandemiei, al anului școlar 2020-2021.

– Anul școlar 2020-2021 a debutat cu un ordin comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății, în care cuvintele cheie au fost „scenariul”, „rata incidenței”, „măștile”, „circuitele” „dezinfectantele”. Fiecare actor educațional și-a jucat bine rolul în acest episod, Ministerul Educației și Cercetării a asigurat măști de protecție, autoritățile locale materialele sanitare și de curățenie, unitățile de învățământ au aplicat planul de măsuri derivat din documentele legislative. Locul inspectoratelor școlare în acest tablou „altfel” al începutului de an școlar a fost de îndrumare și consiliere, respectiv de diseminare a Ghidurilor și reperelor metodologice pregătite minuțios pentru această perioadă marcată de pandemie. De mare folos s-a dovedit a fi pagina de web a Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara, de pe care se accesează direct portalul Educația continuă, ce conține prețioase materiale care jalonează demersul didactic și oferă sugestii, soluții, recomandări pentru cadrele didactice puse în fața unor situații fără precedent. De asemenea, colegii inspectori, cu sprijinul consiliilor consultative pe discipline și al profesorilor care au elaborat resurse educaționale deschise, au realizat o bogată colecție de materiale didactice utilizabile cu ajutorul mijloacelor audio-video, accesabilă de pe pagina de web a instituției, la topicul Învățare online.

Ziua de 9 noiembrie 2020 a marcat trecerea întregului proces de învățământ în mediul online, ceea ce a reprezentat, ca și perioada martie-iunie 2020, o provocare pentru întreaga comunitate. De la nevoia celor mici de a fi asistați permanent pe durata programului școlar de către un adult, până la dibăcia de a stăpâni tainele tehnologiei informației a fost nevoie de multă răbdare, empatie, încredere, reziliență și pasiune din partea tuturor.

Preocuparea majoră a fost asigurarea dispozitivelor pentru elevi, ceea ce s-a realizat prin intermediul programelor naționale: Școala de acasă, prin care s-au distribuit 2759 de tablete pentru elevii de gimnaziu și Școala în siguranță, prin care, la nivel de instituție, am achiziționat și distribuit 2713 tablete pentru elevii din învățământul primar și profesional. Elevii de liceu vor beneficia în curând de 1704 laptopuri prin proiectul ROSE (Romanian Secondary Education Project). În plus, după lansarea  Programului Operațional  Competitivitate, au fost depuse granturi de finanțare din fonduri europene, a dotărilor cu echipamente de către autoritățile publice locale, unitățile de învățământ și inspectoratul școlar.

În zonele în care predarea online nu a fost posibilă, dascălii au găsit modalitatea de a transmite materiale și temele care să asigure învățarea.

La final de semestru, din totalul de 52994 de elevi,  s-a constatat o scădere a numărului de elevi care nu au reușit să-și încheie situația școlară, față de anul școlar trecut, respectiv 323 pentru că nu au avut dispozitive și/sau conexiune la internet, iar 2010 din cauza absențelor. Aceștia au posibilitatea în următoarele 8 săptămâni de la revenirea la școală să-și încheie situația școlară pe primul semestru.

– În pofida stării de pandemie, cum s-a debutat în cel de-al doilea semestru școlar și cum se pune accent pe dimensiunile idealului educațional?

– Cu toții ne-am dorit să ne întoarcem la școală, ceea ce s-a și întâmplat în majoritatea cazurilor. Sigur, noul ordin comun emis de cele două ministere a stabilit și de această dată măsuri speciale, menite să limiteze răspândirea virusului și a cazurilor de îmbolnăvire. În prima săptămână 26 de unități au funcționat pe scenariul verde, 85 de unități pe scenariul galben și 8 în scenariul roșu.

Accentul se pune pe evaluarea gradului de atingere a competențelor de către elevi și identificarea nevoii privind activitățile remediale. În următoarea perioadă toți elevii care au rămas corigenți sau cu situația neîncheiată vor constitui grupul țintă pentru un program național inițiat de Ministerul Educației.

În această perioadă se pregătește anul școlar următor cu oferta de școlarizare adaptată la nevoile de formare inițială ale tinerilor din comunitate. Se stabilesc disciplinele opționale, menite să aprofundeze domeniile de interes pe care le urmăresc elevii și familiile acestora. Toate aceste demersuri trebuie să servească dezvoltarea optimă a tinerilor, în spiritul cetățeniei active, a antreprenoriatului și a cultului muncii.

Idealul educațional este definit prin lege, dar profilul absolventului învățământului obligatoriu este dependent de evoluția rapidă a societății. Aceste schimbări ale stilului de viață induse de pandemie evidențiază faptul că elevul de azi, cetățeanul de mâine se va confrunta cu situații de viață ce necesită o gândire critică, un grad ridicat de reziliență definită ca abilitate de recuperare sau acomodare rapidă la situații nefavorabile sau schimbări. 

Se pune întrebarea firească: este școala de azi pregătită pentru această misiune? Protestul profesorilor din Franța față de predarea online demonstrează faptul că răspunsul negativ la această întrebare este o problemă globală. Numeroasele exemplele de bună practică prezentate de dascălii noștri ne asigură că avem resurse și potențial pentru a depăși cu bine această situație. În acest context avem șansa de a reflecta asupra unei noi viziuni legate de educație, iar în conturarea acestei strategii vizionare este important să ținem cont de opiniile formulate de cei care acum sunt beneficiarii direcți ai acestui sistem: elevii. 

– Cât despre optimizarea relației școală-familie, ce ne puteți zice?

– Modul în care a rezonat majoritatea părinților în această perioadă dificilă, sprijinul acordat personalului din învățământ și colaborarea în scopul asigurării valorii adăugate în dezvoltarea cognitivă și formarea competențelor la elevi, relevă o relație sănătoasă între acești actori educaționali.

Educația este un serviciu public. Dreptul la învățătură este un drept garantat de stat. Relația școală-familie este optimă atâta timp cât orizontul de așteptare al părinților este în consens cu ceea ce le oferă școala. Ar fi o lungă dezbatere să definim ce așteptări au părinții de la sistemul de învățământ, care ar avea multe tonuri de subiectivism. Suntem, în general, o generație de părinți protectori și din această perspectivă suntem calați pe rezultatele învățării, ca mijloc de promovare spre treptele superioare ale traseului educațional. Deseori ignorăm că acest traseu duce, mai mult sau mai puțin sinuos, spre câmpul muncii pe care copiii noștri vor petrece un timp îndelungat din viața lor. Ceea ce contează cu adevărat este sentimentul de împlinire în meseria pe care o îmbrățișează.

– Privind orientarea școlară și profesională a elevilor, ne puteți puncta ceva?

– Partenerii Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara în orientarea școlară și profesională a elevilor sunt de ani buni Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Hunedoara, prin consilierii școlari și Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatul Social în Formarea Profesională, prin agenții economici și instituțiile publice.

Piața muncii, reprezentată de agenții economici și instituțiile publice, are nevoie de forță de muncă înalt calificată. Achizițiile și competențele generale acumulate de elevi în învățământul preșcolar, învățământul primar și cel gimnazial sunt valorificate, prin intermediul consilierii și orientării școlare/profesionale, la nivel liceal.

Totodată, în sprijinul activităților de consiliere și orientare școlară a elevilor, Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara demarează caravane și campanii de orientare și consiliere profesională, sub diverse generice, anul acesta fiind denumită „Învățământul profesional și dual – șansa de a deveni meseriaș!”. Aceste acțiuni, care au fost inițiate în urmă cu cinci ani, se realizează de către echipe tripartite formate din reprezentanți ai inspectoratului școlar, operatorilor economici și ai liceelor tehnologice. Acestea efectuează deplasări în toate unitățile administrativ – teritoriale, unde se desfășoară întâlniri cu elevi ai claselor a VIII-a în principal și cu părinții acestora. Scopul caravanei nu se limitează doar la acela de a promova și informa elevii și părinții despre perspectivele pe care le oferă învăţarea unei meserii, ci are ca scop și prezentarea elevilor şi părinţilor, a meseriilor  care  există în oferta unităților de învățământ, în ce constau acestea, care sunt locurile de muncă disponibile pentru aceste meserii în județul Hunedoara şi ce avantaje oferă formarea profesională în sistem profesional și dual, centrându-se pe implicarea directă a agenților economici parteneri la pregătirea elevilor în diverse meserii, care, practic îi învață ceea ce trebuie să știe și să poată face, pentru a fi buni meseriași. Am făcut referire și la această acțiune de anvergură, deoarece a fost lansată în județul Hunedoara; fără falsă modestie, ne place să accentuăm faptul că ne aparține ideea și acțiunea de pionierat care a fost asumată la nivel național sub denumirea „Ziua Națională a Meseriilor”.

Bineînțeles că în acest an, activitățile planificate a se desfășura în cadrul Caravanei „Învățământul profesional și dual – șansa de a deveni meseriaș!” trebuie gândite în alt format, cu respectarea strictă a legislației care reglementează starea de alertă, a celei specifice scenariilor în care funcționează unitățile de învățământ și a măsurilor de prevenire și combatere a îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2.

Salut, de asemenea, interesul Instituției Prefectului – Județul Hunedoara, care alături de instituția noastră, în parteneriat cu S.C. CTS România, Primăria Deva, Camera de Comerț și Industrie Hunedoara și Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva au demarat proiectul „Școală și carieră – Fii meseriaș!” care are ca scop dezvoltarea învățământului profesional și dual în Municipiul Deva și zonele limitrofe ale municipiului, prin crearea unui centru de formare în care să se realizeze corelarea ofertei educaţionale cu cerinţele mediului economic, social și cultural şi optimizarea procesului de formare în raport cu nevoile societăţii și ale beneficiarilor instruirii. Școala pilot: Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș