Educația – averea națională de care trebuie să avem grijă

 În fiecare toamnă, debutul noului an școlar reprezintă un prilej de bucurie și de speranță, sens în care am stat de vorbă cu prof. dr. Maria ȘTEFĂNIE (în foto), Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Orăștie.

Cu acest prilej în calitate de cadru didactic, interlocutoarea adresează, elevilor, un an școlar încununat de succes, în care să-și îmbogățească cunoștințele, să-și dezvolte compentențele și abilitățile și să obțină cele mai bune rezultate posibile. Colegilor profesori le dorește multă sănătate, putere de muncă, iar efortul lor să se regăsească în rezultatele și succesul elevilor îndrumați.

Realitatea este că începem un nou an școlar cu multe necunoscute și întrebări.

Pandemia cu care se confruntă întreaga omenire, ne-a schimbat viața tuturor. Organizarea învățământului preuniversitar, mai ales, în această perioadă, este o adevărată provocare pentru toată lumea, atât pentru elevi, profesori și directori, cât și pentru autorități și părinți.

În acest moment știm că există cele trei scenarii după care unitățile de învățământ își vor desfășura activitatea, și anume: scenariul verde pentru localitățile în care numărul de îmbolnăviri cu virusul SARS-CoV-2 este sub 1 raportat la 1000 de locuitori, scenariul galben pentru localitățile în care numărul de îmbolnăviri este cuprins între 1 și 3 raportat la 1000 de locuitori și scenariul roșu pentru U.A.T.-urile în care numărul de îmbolnăviri este mai mare de 3 la 1000 de locuitori.

Iată ce ne informează în continuare interlocutoarea:

– Prezint, pe scurt ce presupune fiecare scenariu: scenariul verde reprezintă, de fapt, forma clasică de desfășurare a activității, cu toți elevii și profesorii la școală, cu respectarea, bineînțeles, a măsurilor impuse de Ministerul Sănătății cu privire la prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2; scenariul galben reprezintă o formă combinată (hibrid) de organizare a activității în sistem clasic și online; scenariul roșu corespunde exclusiv învățământului online.

Unitățile de învățământ trebuie să fie pregătite și să aibă resursele și logistica necesare pentru orice scenariu, deoarece situația epidemiologică se schimbă, prin urmare și forma de pregătire se poate modifica. Acest lucru este de înțeles și trebuie să ne adaptăm.

Directorii și directorii adjuncți din unitățile de învățământ dau în această perioadă un adevărat examen de rezistență și perspicacitate, în ceea ce privește pregătirea începerii cursurilor. Ei sunt actorii principali și sunt convinsă că vor căuta cele mai bune soluții pentru a garanta/oferi siguranța sanitară a elevilor, precum și condițiile optime pentru buna desfășurare a activității didactice. Alături de conducerea fiecărei școli, colectivul de cadre didactice și întregul personal din unitatea de învățământ trebuie să se implice pentru a asigura servicii educaționale de calitate.

De asemenea, autoritățile publice locale au un rol foarte important în susținerea școlilor, mai ales în această perioadă. Foarte multe Primării și Consilii Locale au alocat deja resurse importante unităților de învățământ în vederea deschiderii noului an școlar.

Lipsa de infrastructură, în cazul învățământului online, constituie o problemă majoră. Așteptăm cele 250.000 de tablete promise elevilor de către Ministerul Educației și Cercetării. Sigur că nu vor fi suficiente, însă este un pas spre digitalizarea învățământului.

Sunt foarte multe de spus cu privire la măsurile și demersurile care s-ar fi putut lua în această perioadă, însă prefer să vă prezint exemplul personal.

Am 24 de ani de experiență în învățământ, dintre care 16 ani am ocupat funcții de conducere, precum și funcții de îndrumare și control. În perioada 2014 – 2020 am ocupat funcția de inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara. La încheierea mandatului de inspector școlar general, în data de 24 martie 2020, am prezentat public un scurt raport de activitate, care poate fi vizionat accesând următorul link:

 https://www.facebook.com/maria.stefanie.71/videos/2795391480581714/

Indiferent de postul sau funcția pe care am ocupat-o, m-am străduit să îmi îndeplinesc atribuțiile de serviciu cu responsabilitate și să muncesc cu entuziasm și dăruire alături de colegii mei. În prezent sunt profesor de chimie la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Orăștie.

Cursurile au fost suspendate la data de 11 martie 2020, prin urmare am fost nevoită să preiau cele 10 clase din încadrare direct în mediul online. Am făcut cunoștință cu elevii mei direct acolo, în spațiul virtual. Am comunicat cu fiecare clasă pe grupul de whatsapp, iar activitățile de tip sincron, din online, le-am desfășurat utilizând aplicația Google meet. Am avut o prezență bună la activitățile din online, cuprinsă între 50% și 100%, cu toate că nu a fost o obligație pentru elevi să intre la orele desfășurate în mediul online. Sunt mândră de elevii mei și îi apreciez pentru modul în care au înțeles că rolul lor față de propria formare s-a schimbat și trebuie să fie mult mai responsabili. Este adevărat că am avut în încadrare o clasă de a VIII-a și restul de liceu. Cu elevii din clasele mai mici, în special cu cei din ciclul primar, este mult mai dificil să se lucreze în regim online și, cu siguranță, avem nevoie de sprijinul părinților.

Conștientă fiind că nu va înceta pandemia până la începerea noului an școlar, am decis să valorific perioada din vacanța de vară și să mă preocup de propria formare și dezvoltare profesională pentru instruirea online. Astfel, în perioada iunie – iulie 2020 am urmat cursul postuniversitar Resurse educaționale și digitale pentru instruire online, organizat de Facultatea de Sociologie și Psihologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara. În cadrul cursului am dobândit competențe de utilizare a trei platforme în activitățile educaționale de predare-învățare-evaluare pentru gestionarea comunicării cu elevii, a resurselor de învățare și a progresului școlar: Google Suite for Education, Microsoft Teams for Education și Moodle. Pe lângă dezvoltarea competențelor de utilizare a celor trei platforme, am studiat încă trei module, și anume: Principii și metode didactice specifice e-learning (PMD), Proiectarea și realizarea resurselor de instruire online (RIO) și Resurse Educaționale Deschise (RED). Am învățat aspecte extrem de interesante și utile despre realizarea resurselor educaționale deschise, despre atribuirea unei licențe Creative Commons, despre metodele didactice de predare-învățare-evaluare în online, de utilizare a unor aplicații (Symbaloo, Padlet, Pixabay, Mentimeter, Prezi, Flipgrid și altele), de utilizare a unor site-uri și, cel mai important, este faptul că am învățat că poți deveni autodidact și poți să îți îmbunătățești competențele IT. Important este să îți dorești cu adevărat să înveți și, astfel, vei reuși, deoarece sunt foarte multe tutoriale și resurse educaționale deschise pe care le putem selecta și utiliza în activitatea noastră, în vederea atingerii obiectivelor propuse. Trebuie doar să știm să le căutăm, să le accesăm și să le adaptăm la specificul activității didactice pe care o desfășurăm. Astfel, putem realiza medii de învățare foarte interesante și atractive pentru elevii noștri, care vor conduce la creșterea motivației pentru învățare. Este foarte important să fim capabili să organizăm activități de învățare adecvate, de tip sincron, la școală sau în întâlnirile din online, dar, totodată, trebuie să concepem pentru elevii noștri activități de învățare de tip asincron, când interacțiunea dintre profesor și elev se realizează prin accesarea resuselor educaționale deschise, în momente diferite. De exemplu, studierea unor teme transmise de către profesor pe diferite căi de comunicare, realizarea unor fișe de documentare, realizarea de proiecte și portofolii, rezolvarea unor teste în online și altele.

Mediul online este extrem de generos în ceea ce privește activitățile de învățare. Este foarte important să utilizăm resursele online adecvate pentru ca elevii să dobândească competențele generale și cele specifice prevăzute în programele școlare.

Indiferent de ce se va întâmpla pe termen scurt cu privire la organizarea activității în școlile din România sau referitor la evoluția pandemiei generată de virusul SARS-CoV-2, pe termen mediu și lung, învățământul online trebuie să se dezvolte și să completeze învățământul clasic. În niciun caz nu poate să înlocuiască învățământul clasic, însă, este evident faptul că oferă foarte multe avantaje, dar și dezavantaje. Un mare dezavantaj al învățământului online este faptul că educabilii interacționează mai puțin între ei, distanțarea afectează relațiile lor sociale și aptitudinile de socializare, iar copiii vor comunica mai greu și vor deveni din ce în ce mai dependenți de tehnologie. Amintesc și câteva avantaje ale învățământului online și anume: copiii pot avea acces la resursele educaționale după un program flexibil, se evită aglomerația din școli, dacă se realizează resurse digitale interactive și programe, avizate de autoritățile din sistem, acestea pot uniformiza modul de predare și pot asigura șanse egale pentru toți copiii la o educație de calitate. Astfel, s-ar reduce foarte mult diferențele dintre rural și urban. Acest lucru se poate realiza doar prin asigurarea resurselor necesare financiare, materiale și umane.

 Școala, văzută într-o imagine generică, este o avere. O avere națională. În ciuda vitregiilor prin care trece și de care istoria nu o prea iartă, ea – printr-o forță divină, învingând piedici dintre cele mai diverse și mai neașteptate – formează generațiile, care dau substanță și concretețe timpului trăirii, validează idealuri și anunță mereu izbânda viitorului.

 

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

Partajează această știre

Lasă un răspuns