Echinocțiul de toamnă 2023. Începutul toamnei astronomice

Echinocțiul marchează momentul în care noaptea este egală cu ziua. La echinocțiul de toamnă, începe oficial toamna.

Echinocţiul de toamnă se produce la 23 septembrie la ora 9 şi 50 minute, moment care marchează începutul toamnei în emisfera nordică, iar ziua (partea zilei luminată de Soare) va fi egală cu noaptea. În emisfera sudică are loc echinocţiului de primăvară, marcând sosirea primăverii.

Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică.

Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.

Singurele excepţii le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord unde începe lunga noapte polară, iar în cea a polului sud, Soarele se află deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară, după cum se explică pe site-ul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Echinocțiul de toamnă nu este la aceeași dată în fiecare an

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic.

De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

Echinocțiul de toamnă. Tradiții și superstiții

Calendarul popular păstrează în zona echinocţiului de toamnă amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă, de origine neolitică, peste care părinţii bisericii creştine au suprapus moartea, numită Adormirea (15 august), şi naşterea Fecioarei Maria (8 septembrie), potrivit volumului ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000), de Ion Ghinoiu.

  • în această zi nu este bine să-ți cerți copiii; vor înțelege că este tot ce au de cules în viață
  • se spune că dacă plouă în această dimineață, va ploua toată toamna
  • în această zi se culeg nucile, merele și gutuile
  • nu ar fi bine să te speli pe față, până la apusul soarelui
  • înainte să ieși din casă, ar fi bine să mănânci pâine, pentru bunăstarea casei
  • la biserică se duc prune; după ce sunt sfințite, se pot păstra timp îndelungat
  • ultimele fructe din pom trebuie lăsate pentru Mama Natură
  • la echinocțiu, este un moment bun pentru a ne face planuri

Sursa: www.alba24.ro

Partajează această știre

Lasă un răspuns