Prăznuită în fiecare an la data de 14 octombrie, Cuvioasa Maică Parascheva este. izvor de binecuvântare și sănătate pentru toți credincioșii care o cheamă prin rugăciune.  Racla cu moaștele Sfintei se găsesc la Iași de mai bine de 350 de ani, unde anual vin să se închine mii de pelerini. Este considerată ocrotitoarea orașului Iași și a întregii Moldove, fiind numită și ”Vinerea Mare”, ca simbol al unității ortodoxiei de pretutindeni.

Sfânta Cuvioasă Parascheva

A trăit pe pă­mânt în prima jumătate a veacului al XI-lea. S-a născut în satul Epivata din Tracia, nu departe de Constantinopol, pe atunci capitala Imperiului Bizantin. Anii copilăriei i-a petrecut în casa părinților săi, oameni credincioși, care au crescut-o cu frica de Dum­nezeu, în­dem­nând-o spre de­prin­­derea fap­te­lor bune, dar mai ales a postului, ru­găciunii și milos­te­niei. Părinții ei au mai avut un fiu care s-a călugărit primind numele de  Eftimie, care fost ales episcop în localitatea Madite. Tatăl lor, pe nume Nichita, a murit pe când copiii aveau doar câțiva ani, iar mama lor s-a îngrijit să le dea o bună creștere.  Pe când avea zece ani, “fiind într-o bi­serică a Precistei” a auzit citindu-se, la Sfân­ta Li­turghie, cuvântul Evangheliei: “Ori­ci­ne vo­ieș­te să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Mar­cu 8, 34), iar chemarea Mântui­to­ru­lui a sădit în inima ei dorul de desăvârșire. După ce a moștenit o mare avere de la părinți împreună cu fratele său, tânăra Parascheva a dăruit-o săracilor și s-a retras ”în adâncul pustiei”.

Maica ”din adâncul pustiei”

În drumul ei, tânăra Parascheva s-a oprit întâi la Constantinopol, unde a unde a ascultat cuvinte de în­­vă­țătură de la călugări și călugărițe. Urmând sfaturile acestora, s-a îndreptat pre ținutul Pontului și a rămas, timp de cinci ani, la Mănăstirea Maicii Domnului din Hera­cleea. Din dorința de a trăi în locurile binecuvântate de Mântuitorul Iisus Hristos și a Sfinților Apostoli, a plecat spre Țara Sfântă. După ce a văzut Ierusalimul, s-a așezat într-o mă­­năstire de călugărițe în pustiul Iordanului, înălțându-se duhovnicește prin post și rugăciune.

În pustiul Iordanului

Sfânta Maică Parascheva s-a nevoit cu postul și rugăciunea, precum Sfântul Ioan Botezătorul, Maria Egipteanca sau ca atâţia alţi ostenitori spre cele duhovniceşti. Iar într-o noapte, pe când avea 25 de ani, i-a apărut în vis un înger, care o îndemna să se reîntoarcă în locurile pământești: ”Să lași pustia și la mo­șia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”. Înțelegând că porunca vine de la Dumnezeu și că va avea o viață scurtă, Cuvioasa a lăsat pustiul, mergând în cetatea împărătească Constantinopol. A intrat în Biserica Sfintei Sofia, apoi în Biserica Născătoarei de Dumnezeu, după care s-a întors în patria sa, așezându-se, ca o străină, lângă biserica Sfinților Apostoli din satul Calicratia, sat vecin cu Epivata natală. Acolo, scrie mitropolitul Varlaam, în post și nedormire, se ruga: ”Doamne Iisuse Hris­toa­se, caută din lăcașul Tău cel sfânt; am lăsat toate și după Tine am că­lă­torit în toată viața mea. Și acum, îndură-Te Doamne, spune înge­rului blând să ia cu pace sufletul meu”.

Împăcată cu sine, cu oa­me­nii și cu Dumnezeu, Sfânta Parascheva a mai trăit doi ani, apoi a fost îngropată ca o străină, lângă o biserică aproape de mare, fără ca nimeni să știe cine era.

După mai mult timp

Valurile mării au adus la țărm trupul neînsuflețit al unui corăbier, iar un sihastru care trăia acolo a rugat pe mai mulți creștini de acolo de acolo să-l îngroape creștinește. În timp ce săpau groapa, aceștia ” aflară trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputred și plin de mi­reasmă”. Alături de ea au așezat și trupul marinarului Cu toate acestea, ei au așezat trupul corăbierului. Dar Dumnezeu a vrut să o proslăvească în chip minunat, iar în noaptea următoare, unuia dintre creștinii care au săpat groapa, cu numele de Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă înconjurată de o mulțime de îngeri, care i-a spus: ”Gheorghe, pen­tru ce n-ați so­cotit trupul Sfintei Parascheva? Nu știți că Dumnezeu a iubit frumu­sețea ei și a vrut să o pro­slăvească pe pământ?” Iar îm­pă­răteasa pe care o văzuse în vis și care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva i-a poruncit să ia degrabă trupul ei și să-l așeze undeva, într-un loc de cinste”, scrie crestinortodox.ro. Și, cum același vis l-a avut și o femeie credincioasă, pe numele Eftimia, cei doi au povestit tuturor minunatul lor vis. Înțelegând că este un semn dumnezeiesc, credincioșii au luat trupul Cuvioasei și l-au așezat „cu lu­mini și cu tămâie”, în  Biserica Sfin­ții Apostoli din Epivata, unde au avut loc vindecări miraculoase.Vestea despre minunile săvârșite acolo în apro­pierea cinstitelor moaște s-a răs­pândit cu­rând în Tracia și în Peninsula Balcanică.

 În urma unor evenimente dramatice pentru creștini

Cinstitele moaște ale Sfintei Parascheva, care au stat vreme de 200 de ani în Biserica Sfinții Apos­toli din Epivata, au fost strămutate în mai multe locuri, fiind tuturor ali­nare în suferință, celor care o chemau în rugăciune să mijlocească la Atot­milostivul Dumnezeu.

• Proslăvite de Dumnezeu cu faceri de minuni, Sfintele Moaște au fost dăruite bisericii “Sfinții Trei Ierarhi” din Iași de către patriarhul Constantinopolului, Partenie I la data de 13 iunie 1641, ca recunoștință pentru dărnicia domnitorului Vasile Lupu, care plătise toate datoriile Patriarhiei ecumenice.
• În anul 1884, atunci când biserica mănăstirii intra într-un proces de consolidare, sfintele moaște ajung în paraclisul mănăstirii, iar peste câțiva ani, în Catedrala Mitropolitană din Iași.
• La 27 octombrie 1944, în timpul ofensivei sovietice din Moldova, sfintele moaște au fost așezate lângă cele ale Sfântului Dimitrie Basarabov, în catedrala din București.
• Au fost readuse în Catedrala Mitropolitană din Iași pe 26 noiembrie 1944.

Minunile săvârșite de Sfânta Parascheva

Sunt multe, ceea ce a făcut ca, an de an, numărul pelerinilor, care se îndreaptă cu nădejde spre Catedrala Mitropolitană din Iași unde se află Sfintele Moaște, să fie tot mai mare.

Și astăzi Cuvioasa continuă să facă minuni pentru toți care se îndreaptă cu credință spre ea, căutând tămăduire și mângâiere. Iar răspunsul Cuvioasei nu întârzie să se facă simțit, spun credincioșii care se roagă aici.

Cornelia Holinschi