Aproximativ 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica, de ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, consideraţi stâlpii Bisericii creştine.

Dintre cei 499.657 de români care îşi sărbătoresc, în 29 iunie, ziua numelui 376.881 sunt bărbaţi şi 122.776 femei, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne. Cele mai frecvente nume întâlnite la bărbaţi sunt Petru, Petre, Paul, Pavel, Petrişor, iar la femei cel mai des întâlnite sunt numele Paula, Petronela, Petruţa şi Paulina.

Petru şi Pavel (Paul, la catolici) au propovăduit învăţătura lui Hristos în lume. Sfântul Petru a vorbit despre Evanghelie în Ierusalim, Iudeea şi în Antiohia, unde membrii Bisericii s-au numit pentru prima dată creştini. Sfântul Pavel a predicat Evanghelia mai ales printre păgâni. A străbătut în călătorii misionare Asia, Spania, Britania şi Italia, a înfiinţat comunitaţi creştine şi a hirotonisit episcopi, preoţi şi diaconi.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi împreună pentru că au murit în aceeaşi zi, de 29 iunie a anului 67, în timpul prigoanei creştine declanşate de Nero.

Sărbătoarea Apostolilor Petru şi Pavel, denumită popular Sânpetru, marchează mijlocul verii agrare şi sfârşitul celei de-a doua perioade importante de post dintre cele patru de peste an.

Sânpetru este cel mai cunoscut “sfânt” al calendarului popular.

În tradiţia populară, Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă.

În povestirile şi snoavele populare Sânpetru este un om obişnuit: se îmbracă în straie ţărăneşti, se ocupă cu agricultura, creşterea animalelor şi, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic şi bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer unde îi încredinţează porţile şi cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste cămările cereşti, împarte hrană animalelor sălbatice, în special lupilor, fierbe grindina pentru a o mărunţi şi a o face mai puţin periculoasă.

Se crede că, la marile sărbători (Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Mucenici, Sângeorz, Sânziene), Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu.

În unele zone, sărbătoarea era anunţată de anumite repere cosmice şi terestre: apariţia licuricilor, amuţitul cucului, răsăritul constelaţiei Găinuşei şi altele.

Biserica Ortodoxa îi cinsteşte în mod special pe cei doi apostoli, rânduind o perioadă de post specială. Postul Sfinţilor Apostoli este unul dintre cele patru posturi de peste an (alături de cele ale Paştelui, Sfintei Maria şi Crăciunului). În vechime, acest post se numea Postul Cincizecimii.

Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durata fixă, postul Sânpetrului are o durată variabilă, în funcţie de data variabilă a Paştilor. http://stiri.tvr.ro/