Se știa de multă vreme despre marile lacune ale sistemului sanitar hunedorean, despre învârtelile în politică pentru numirea pe criterii mai puțin profesionale  ale managerilor unor spitale. Nu vom intra în  amănunte întrucât  poate nu este momentul. Vrem ca, înainte de a va supune spre atenție mărturia unui voluntar la DSP Hunedoara, să reiterăm câteva lucruri.

În ultimii ani, conducerea DSP-ului hunedorean a fost asigurată de persoane străine de un management performant, numirea cea mai sfidătoare în funcția de director executiv fiind atribuită unei persoane  cu vechime în sistem, care la unul dintre concursuri pentru funcția cu pricina a luat nota  1,25  sau 1,75, oricum sub nota 2.

Mărturii  fără cuvinte

Dar, să revenim la situația  de față, în care prin anumite decizii administrative, mai multe persoane au hotărât să facă voluntariat la DSP Hunedoara .

Mărturiile  care ne-au fost împărtășite și lipsa de organizare explică, în linii mari, de ce Deva și județul Hunedoara  au ajuns în pragul unui iminent dezastru privind actuala pandemie .

Iată ce ne spune, cu sufletul deschis, dar deopotrivă cu revoltă și indignare  un fost voluntar:

,,Sunt un  angajat  care, m-am trezit cu șeful în birou, miercuri,  pe  1 aprilie. M-a întrebat dacă vreau sa merg la DSP sa fac “call-center”, începând cu joi, 2 aprilie. După întrebarea sa,  eu am zis: DA….dar, dacă mă duc, ce trebuie să fac acolo?

Șeful mi-a zis că voi fi informată ce trebuie să fac în această perioadă. Am fost interesată să merg pentru că, îmi place să învăț lucruri noi.

 De JOI, cinci zile voluntar la DSP

Și  iată că de  joi, 2 aprilie, m-am dus la 8 dimineața. Dar surpriză – o ignorare totală a noastră, a celor prezenți! De-abia după 5 zile de call-center la DSP, am primit explicația: “Voi, voluntarii vă rotiți prea repede, unii veniți doar pentru  o zi, noi nu ținem pasul să vă instruim. Norocul meu în prima zi a fost  o colegă de serviciu, care  făcuse un stagiu  de cinci zile și care,  pentru  că ne înțelegeam bine, a  venit cu mine joi la locul cu pricina și m-a învățat, ÎN MARE, ce am de făcut la call-center.

Fără îndrumare, fără organizare!

Nimeni din DSP nu ne-a spus ce avem de făcut! (noroc cu colega mea care făcuse voluntariat în săptămâna anterioară ȘI CARE A VENIT ÎN PRIMA ZI A MEA SĂ MĂ AJUTE CU EXPERIENȚA EI (un fel de voluntariat pentru voluntari, nu?)… Din partea DSP nu am primit ABSOLUT nicio lămurire legată de: “ de ce și ce trebuie să facem la call-centerul DSP).

Primul apel la care  am răspuns a fost cam așa: “ sunt Doctor X, sunt în spital la Deva, sunt în carantină în spital, cum ies de aici, care-i statutul  meu, de ce sunt în carantină, în baza cărei legi am fost carantinată. NĂUCITOR, pentru  un operator call-center neinstruit, nu?

În prima zi am înțeles că trebuie să înregistrăm într-o bază de date persoanele care se izolează. Ok! Am realizat rapid (adică din ce discutau cele 15 persoane prezente în sală la call-center) că IZOLAREA e reglementată într-un act normativ (un Ordin al Ministerului Sănătății, cu număr 414, modificat deja printr-un alt ordin 479).

Am dat căutare pe Google pentru  actele  cu pricina! Habar n-aveam de ele. Dar, le-am citit, am reținut ce-i în ele. Am învățat programul de înregistrare. Am început înregistrările. Așadar, după prima zi, ajunsă acasă,  am simțit pe propria-mi piele ce înseamnă sa fi “ stors ca o lămâie”.

După două zile, s-au trezit  cei  de la DSP că, contacții direcți ai confirmaților cu Covid-19, nu mai trebuie înregistrați de call-center, că EXISTĂ UN ALT SISTEM, ăla care face înregistrări pe bază de anchete epidemiologice și în ACEL SISTEM se înregistrează contacții direcți, (în ordinul Ministerului Sănătății nu se specifică asta, ok, ne-am conformat).

Ziua 2-3: unde nu am știut să răspund, am notat numărul de telefon și am spus că voi reveni cu răspuns. După vreo  2-3 tentative de contactare, prin birourile angajaților DSP, am înțeles că nu știu nici ei să dea răspuns și, sincer, DOAR M-AM RUGAT SĂ NU MAI PICE  LA MINE REAPELUL SOLICITANTULUI, că dacă pică la mine, CHIAR nu știam ce să răspund !

Am primit și am răspuns în cinci zile la vreo 300 apeluri. Marea majoritate a apelanților au fost de genul celor de la 112 – fără tangență cu call-centerul, cu întrebări de-ți stătea mintea-n loc și trebuia să-ți pui SUFLETUL la bătaie ca să-i liniștești psihic  pe apelanți gen: nu mai am mâncare: pe cine sun? mă doare o măsea de mor, unde să merg? Am în spitalul X pe mama, cum știu de ea? SUNT MEDIC, SUNT ÎN SPITAL LA DEVA ÎN CARANTINĂ, TUȘESC, AM FEBRĂ 40, VINE CINEVA SĂ-MI FACĂ TEST…În timp, la call-centerul de față , depinde de cum te duce mintea, coroborat cu abilitățile de a căuta pe Google sau întrebând  în stânga și în dreapta, afli ce informații trebuie să dai.

Unele lămuriri despre ce aveam de făcut în aceste  cinci zile le-am primit de la persoane din DSP. Venea cineva din rândul lor, cam o data pe zi. Să ne spună că “a apărut Ordonanța X sau Y”. De obicei, eram noi, cei de la telefoane mai în temă cu ce a apărut nou referitor la Covid-19.

În ziua a cincea, am avut parte de un control inopinat de la Prefectură. Un infatuat, plin de fumuri s-a fâțâit cu mâinele-n buzunare printre noi, chipurile, “sa vadă cum ne facem treaba”. Cineva din DSP ne-a avertizat să nu avem pagini altele-decat-alea-de call și înregistrari deschise pe calculator că “va face scandal”. Aveam, normal, deschise pagini cu O 414, 497, OM 4, 7, dar erau în bara de calculator. La call-center vorbești pe articole de Ordine și Ordonanțe , nu le știi din cap, e normal să ai acces la ele, nu?

Concluzii  triste!

Ne-am trezit  toți voluntarii că trebuie să dăm informații de bun simț, și, în primul rând, corecte, fără să ne instruiască cineva ce trebuie să facem și, mai ales, cum trebuie să facem.

Acum, după o experiență tristă, ne întrebăm de ce am fost acolo?!  Tot ce am făcut în astea cinci zile, nu a avut niciun suport real din partea DSP! Am dat doar explicații în baza ordonanțelor militare și a ordinelor MS. Personalul din DSP nici măcar nu mi-a spus că trebuie să cunosc reglementările legale valabile de când cu starea de urgență!

O  experiență care justifică și spune totul

Și, pentru că nu mă pot abține, pentru că în cele 5 zile de call-center SITUAȚIA a fost ACEEAȘI, ÎMPĂMÂNTENITĂ PARCĂ, IREAL DE IRESPONSABILĂ, întreb:

E normal ca personalul care asigură call-center să intre în clădirea DSP pe aceeași ușă și să urce pe aceleași  scări pe care urcă CEI CARE ADUC/trimit  PROBELE RECOLTATE DE LA SUSPECȚII COVID-19? Ce pot spera?! Doamne-ajută să nu mă fi contaminat!

E normal ca din echipa de call-center să facă parte medici și asistenți care, doar cu o mască și cu niște mănuși care au triat în săptămâna anterioara participării bolnavi care intră în spital –linia întâi, cu o mască pentru o săptămână?  Și  care spun, dezinvolt că nu știu dacă dintre cei pe care au pus mâna nu există și bolnavi de Covid-19?  Am fost 15 oameni, 8 ore, într-o încăpere!  Ce pot spera? Doame-ajută să nu ne fi contaminat!

E NORMAL CA LA CALL-CENTER să vină angajați de la DSP FĂRĂ MASCĂ ȘI MĂNUȘI,  care să ne dea indicații CE și CUM trebuie să facem în call-center, în condițiile în care, după indicații, se laudă că face parte din echipa care “ de la începutul lunii martie a fost la recoltat probe la suspecții de Covid-19 “doar cu mască și mănuși” și el încă nu are nimic?!

În loc de final

Ce pot spune după cinci zile de voluntariat?!

Este esențial ca cei de la Call-center să cunoască Decretul de intrare în stare de urgență. Ordonanțele militare 1,2,3,4,5,6,7, (plus cele care vor apărea): Ordinul Ministerului Sănătății 414 și 479 (plus alte ordine care vor apărea).

Aproximativ 10% din apeluri au fost de la “persoane” aflate în carantină care au spus : “no, de ce-s ținut aici, că eu îs sănătos, n-am nimic!!!! Mă țâne aici și-mi dă mâncare strâcată!!!!!  Io îs sănătos, vreau acasă la fomilie!!!!! Ce, vă bateți  joc, n-am nimic și mă ţâneți aici”!!!!!

Iar în final, mă întreb: Pricepe toată lumea că e o BOALĂ acest Covid-19?

O boală pe care poți să o ai, cu simptome și fără simptome?

Iar dacă o transmiți, unii oameni pot muri !

Trist, dar adevărat! Acum pot înțelege, mult mai bine, de ce ne merităm soarta!

***

Redacţia îşi rezervă dreptul de a păstra confidenţa persoanelor care ne fac cunoscute neregulile şi carenţele din sistemul instituţional.