În ultimele săptămâni, am fost martorii unor evenimente politice, pe care nimeni din conducerea țării nu are bunăvoința să le clarifice. Mă refer, în mod special, la demisia ministrului Apărării, Vasile Dîncu, urmată de o declarație controversată. Acesta a plecat din funcție, invocând neînțelegeri cu președintele Klaus Werner Iohannis și precizând că acetsa este și comandantul suprem al Armatei Române! Ex-ministrul Apărării nu ne-a oferit niciun detaliu despre natura neînțelegerilor pe care le-a avut cu domnul Iohannis.

Demisia domnului Vasile Dîncu a lăsat loc de interpretări, precum o posibilă intrare a României în războiul din Ucraina, alături de trupele ofensive ale Diviziei 101 Aeropurtată a SUA. În paralel, opinia publică este prelucrată subtil și, probabil, se speră, că românii vor accepta implicarea României în război. La televiziunile naționale ne sunt arătate imagini cu rezerva alimentară pe care statul o pregătește în caz de război.

În altă ordine de idei, deciziile politice din ultimii doi ani, ne determină să fim îngrijorați față de modul în care este condus statul român. Președintele Iohannis și Guvernul Orban au instituit peste noapte starea de urgență, sub pretextul unei amenințări la adresa sănătății publice. Precizez că, starea de urgență a fost instituită pentru a limita răspândirea unui virus, despre care, președintele Iohannis a afirmat că e „doar o simplă răceală”.

Am ajuns să discutăm cu o lejeritate alarmantă despre un posibil război nuclear sau despre alte lucruri care, mai ieri, păreau de neimaginat. Cuvântul „PACE” a fost interzis. Nimeni nu mai are dreptul să-l pronunțe.

În acest contest, în calitate de parlamentar, alături de colegul mei Mihai Lasca, am inițiat o adresă către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în care am solicitat o serie de clarificări cu privire la poziția României vizavi de conflictul armat dintre Rusia și Ucraina.

*Textul adresei transmise către CSAT:

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAȚILOR

02.11.2022

Către

Președintele României și Președinte al Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT), Klaus Werner Johannis

Prim-ministrul Guvernului României și vicepreședinte al CSAT, Nicolae Ionel Ciucă

Membrii CSAT:

Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian-Nicolae Bode

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu

Ministrul Economiei, Florin Spătaru

Ministrul Finanțelor Publice, Adrian Câciu

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan-Lucian Aurescu

Directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Raul Hellvig

Directorul Serviciul de Informații Externe, Gabriel Vlase

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu

Prin prezenta, noi, Mihai Lasca și Anamaria Gavrilă, în calitate de Deputați aleși în Parlamentul României, având în vedere că Federația Rusă și Ucraina nu sunt țări membre ale NATO, iar România are nevoia și interesul de a adopta o poziție neutră față de conflictul armat dintre cele două state, VĂ SOLICITĂM următoarele acțiuni și clarificări:

1. Care este scopul prezenței Diviziei 101 Aeropurtată aparținând SUA în  România din moment ce țara noastră nu se află în război?

2. În ce dată a intrat în România Divizia 101 Aeropurtată și de ce Poporul Român nu a fost informat în acest sens, precum și de ce Parlamentarii României nu au fost informați de acest eveniment?

3. Pe ce perioadă va staționa Divizia 101 Aeropurtată în România și care sunt prevederile legale în baza cărora această Divizie a intrat în România, având în vedere prevederile art.118 alin. 5 din Constituția României: ”Pe teritoriul României pot intra, staționa, desfășura operațiuni sau trece trupe străine numai în condițiile legii sau ale tratatelor internaționale la care România este parte.” ?

4. Cine a solicitat Franței și Portugaliei să trimită trupe militare în România din

moment ce România nu este în război?

5. România să declare public că nu vrea război.

6. România să nu intre în coaliții internaționale care ar putea ataca Federația Rusă în mod direct sau prin interpuși, sub pretextul apărării Ucrainei.

7. În relația cu Federația Rusă și cu Ucraina, România să apere interesele minorităților românești aflate pe teritoriul Ucrainei promovând și mijlocind pacea.

8. România să își reafirme apartenența la NATO CA ALIANȚA PUR DEFENSIVĂ, potrivit scopului  afirmat la constituire.

9. România să nu încheie și/sau să nu dea curs altor parteneriate militare în afara pactului NATO.

10. În cadrul NATO, România să nu inițieze și/sau să nu susțină acțiuni agresoare împotriva niciunui stat terț și nici să nu se implice cu ajutor de armament și personal militar în războiul dintre Federația Rusă și Ucraina.

11. România să nu accepte ca de pe teritoriul ei să fie făcute acțiuni agresoare din partea niciunui alt stat sau coaliții de state împotriva Federației Ruse, sub pretextul apărării Ucrainei, care nu este stat membru NATO.

12. Să luați act că Președintele României este garantul independenței naționale și al integrității teritoriale a țării, conform Constituției, iar dumneavoastră, ca instituții aveți OBLIGAȚIA SACRĂ să apărați Poporul Român și România ca stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.

13. Să luați act de faptul că Poporul Român nu și-a exprimat consimțământul pentru a intra în război, iar România să devină inamicul Federației Ruse!

14. Armata Română să nu fie subordonată sub nicio formă unei conduceri străine deoarece s-ar încălca Constituția României, respectiv art.118 alin.1 din aceasta, Armata Română fiind subordonată EXCLUSIV voinței Poporului.

În caz contrar, în temeiul dispozițiilor art. 2 pct.1, art.54 pct.1 și art.55 pct.1 din Constituția României, Președintele țării, după consultarea Parlamentului, poate să ceară Poporului Român să-și exprime prin REFERENDUM voința cu privire la problemele de interes național conform art. 90 din Constituție.

În cazul în care se comit acțiuni care subminează interesele naționale, statul de drept, securitatea vieții cetățenilor români și securitatea națională, prin încălcarea voinței Poporului Român și a Constituției României, acestea intră sub incidența art. 394-398 din Codul Penal privind infracțiuni de trădare și înaltă trădare.

Răspunsul la prezenta solicităm a fi comunicat DE URGENȚĂ la adresele de email: [email protected] și [email protected], precum și în mod public prin mijloacele media pe care le aveți la îndemână în cadrul instituțional.