Aniversările și comemorările personalităților culturale sunt o constantă a activităților culturale oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara. Astfel, în ziua de 12 noiembrie 2019, a fost organizată o manifestare cultural-educativă intitulată „Alexandru Vlahuță, idei și sentimente”, prilejuită de împlinirea a 100 de ani de la moartea, la 19 noiembrie 1919, a scriitorului român.

Evocarea lui Alexandru Vlahuță s-a făcut pe baza unui material documentar prezentat publicului alcătuit în mare parte din elevi de la colegiile și liceele din Deva.

Scriitorul Alexandru Vlahuță, deși aflat într-un nedrept con de umbră, face parte din galeria celor mai importanți scriitori români de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Poet, prozator, gazetar și dascăl, Alexandru Vlahuță este considerat de Nicolae Iorga drept cel care „(…) și-a înscris, peste toate curentele și modelele, pentru totdeauna numele în analele literaturii românești (…)”.

Ca poet, Alexandru Vlahuță rămâne în literatura română ca autor al unor poezii pline de sensibilitate, una dintre ele, cea intitulată Lui Eminescu, fiind poate cea mai impresionantă dovadă de prețuire pe care un poet a adus-o marelui Eminescu. Versul de început „Tot mai citesc măiastra-ți carte, deși ți-o știu pe dinafară….” spune totul și, chiar și astăzi, trebuie să recunoaștem că așa facem mulți dintre noi: îl citim și îl recitim pe Eminescu, deși îi cunoaștem bine creația.

Paginile de proză ale lui Alexandru Vlahuță se remarcă prin forță epică, multe dintre ele fiind binecunoscute și studiate de generații întregi de elevi. Ca memorialist, scriitorul a lăsat mărturii impresionante despre marile personalități culturale cu care a fost contemporan și pe care le-a întâlnit: Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Barbu Delavrancea, George Coșbuc, Vasile Voiculescu, Nicolae Grigorescu.

Vlahuță a fost un adevărat animator cultural, a descoperit și a îndrumat tinere talente pe calea literaturii, a colaborat la gazete literare, a condus revista Sămănătorul, alături de George Coșbuc, a scris articole care astăzi rămân o oglindă fidelă a societății românești din perioada premergătoare Marii Uniri.

Nu în ultimul rând, așa cum atât de elocvent remarcă istoricul Nicolae Iorga, „(…) ceea ce peste orice schimbări literare îl pune în iconostasul nației e altceva: cultul fanatic, fără exagerare și greșeli de gust, fără vorbe goale și fraze moarte, pe care l-a închinat el poporului său.” Iar exemplul de necontestat în acest sens este binecunoscuta descriere a meleagurilor românești, România pitorească, relatarea călătoriei pe care Alexandru Vlahuță a făcut-o de-a lungul și de-a latul României dinainte de 1918. Patriotismul, dragostea profundă față de țară și popor, a stat la baza întregii vieți și creații literare a lui Alexandru Vlahuță, cuvintele care încheie România pitorească fiind mai mult decât grăitoare: „Într-o țară așa de frumoasă, c-un trecut așa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deștept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie și cum să nu-ți ridici fruntea, ca falnicii strămoși de odinioară, mândru că poți spune: Sînt român!” Acest sentiment, patriotismul, ar trebui purtat în suflet de toți cei care suntem ai acestui pământ, de aceea ideile lui Alexandru Vlahuță pot și trebuie să fie un adevărat model etic în special pentru tineri.

Viața și creația literară, cea gazetărească a lui Alexandru Vlahuță au făcut, în final, obiectul unui set de întrebări adresate celor prezenți în sală, cei care au oferit răspunsuri corecte fiind răsplătiți cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană. Sperăm că, după această prezentare, tinerii vor cunoaște mai bine viața și opera lui Alexandru Vlahuță, îl vor prețui așa cum merită pe acest scriitor fără a cărui operă literatura română ar fi mai săracă.