Are loc, anul acesta, la data de 20 martie, ora 05,50, ora României, când ziua și noaptea vor fi egale. Din punct de vedere astronomic, Primăvara începe odată cu echinocțiul de primăvară și durează aproximativ 92 de zile.

În timpul echinocțiului de primăvară

Soarele, în mișcarea sa aparentă anuală, traversează ecuatorul ceresc, trecând de la emisfera sudică spre cea nordică, în jurul datei de 21, martie, când ziua va fi egală cu noaptea. De asemenea, Pământul este cel mai aproape de Soare și, începând cu această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 20 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

Al doilea echinocțiu va avea loc toamna, în jurul datei de 22 septembrie. În acel moment, soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în cea nordică. Punctul de intersecţie din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numeşte punctul autumnal, potrivit libertatea.ro

În regiunile polare

În emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte șase luni.

Tradiţii, obiceiuri, superstiţii

• În mod tradițional, momentul echinocțiului este unul de armonie si de echilibru, de reluare a legăturii omului cu natura, cu tot ce este viu și frumos creat pe pământ, scrie ro/
• Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile ale lumii, indiferent de religie.
• De asemenea, tradiția spune că Paștele trebuie sărbătorit întotdeauna în prima duminică după Luna Plină, care are loc după echinocțiu.
• Tot în această zi, este indicat ca oamenii să-și pună planurile pe hârtie, pe care s-o îngroape apoi sub un trandafir. Dacă   acel trandafir va înflori repede, se crede că dorințele puse se vor îndeplini.
• În vechime, în timpul echinocțiului se aprindeau focuri care aveau rolul de a alunga iarna și a renaște, prin căldură, spiritual primăverii. În creștinismul românesc, obiceiul a fost asimilat sub forma Focurilor Sfinte, crezându-se că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumina şi întuneric. (traditii.ro).

Și în antichitate

Oamenii erau fascinați de procesiunea anotimpurilor, de mișcarea stelelor și a lunii, încercând să înțeleagă aceste fenomene naturale, pe care le interpretau în diferite feluri.

• În această zi, indienii plantau un arbore ceremonial, ce sugera legătură între Cer şi Pământ.
• Marele Sfinx, construit de vechii egipteni, era orientat în așa fel încât să ”privească” exact în punctul în care soarele răsare, cu ocazia echinocțiului de primăvară.
• De asemenea, orașul mayaș Chichen Itza a fost construit pentru a se celebra echinocțiul de primăvară.
• În această zi, ameridienii țineau ritualuri și dansuri în onoarea Soarelui, iar indienii Sioux plantau un arbore ceremonial, ce sugera legătură între Cer şi Pământ, scrie al.ro/news
• La chinezi exista credința că, în această zi, ouăle pot sta în echilibru deoarece gravitația este egală în toate părțile. Dar, știința a arătat că acest lucru nu este posibil. (traditiisiobiceiuri.ro).
• Echinocțiul, în următorii ani:

  2021 – 20 martie (ora 11:37);

  2022 – 20 martie (ora 17:33);

  2023 – 21 martie (ora 23:24);

  2024 – 20 martie (ora 5:06)

  2025 – 20 martie (ora 11:01)

Cornelia Holinschi