Cunoscută sub numele de Paraschiva, Sfânta Cuvioasă Parascheva este prăznuită de către Biserica Ortodoxă în fiecare an, la 14 octombrie. Cuvioasa este sărbătorită nu doar de către Biserica Ortodoxă, ci și de către alte biserici de rit oriental. Este, de asemenea, cunoscută ca fiind sfânta patroană a Moldovei.
S-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivata, (azi Boiados) din Turcia. Părinții ei erau creștini bogați, cu multe averi, au crescut-o în frica de Dumnezeu, îndemnând-o spre deprinderea faptelor bune, dar mai ales a postului, rugăciunii și milosteniei. Sfânta Parascheva și-a petrecut anii copilăriei în casa părinților săi. La vârsta de zece ani, aflându-se într-o biserică a Precistei” a auzit citindu-se, la Sfânta Liturghie, cuvântul Evangheliei: “Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34).
Această chemare a Mântuitorului a sădit în inima ei dorul de desăvârșire. Moștenind o mare avere de la părinți, tânăra Parascheva a dăruit săracilor partea ce i se cuvenea și , „părăsind frumusețea acestei lumi”, s-a retras „în adâncul pustiei”.
În pustiul Iordanului
Ajunge după ce, mai întâi merge la Constantinopol, unde se bucură de învățătura unor călugări. La sfatul acestora, se stabilește la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va sta cinci ani. De aici, a plecat spre Țara Sfântă. După ce a văzut Ierusalimul, s-a așezat într-o mănăstire de calugărițe în pustiul Iordanului, unde s-a nevoit cu postul și s-a înălțat duhovnicește în rugăciune.
Îngerul din vis
I s-a arătat într-o noapte, pe când avea 25 de ani, spunându-i: “Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume”. După acest vis, sfânta, fără de voie, lăsă pustia și se întoarse în lume. Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivata, localitatea în care văzuse lumina zilei, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. “Acolo, spune mitropolitul Varlaam, în post și nedormire, se ruga: Doamne Iisuse Hristoase, caută din lăcașul Tău cel sfânt; am lăsat toate și după Tine am călătorit în toată viața mea. Și acum, îndură-Te Doamne, spune îngerului blând să ia cu pace sufletul meu”.
Trecerea în neființă
La vârsta de douăzeci și șapte de ani, împăcată cu sine, cu oamenii și cu Dumnezeu, trece la cele veșnice. A fost îngropată ca o străină, aproape de mare. După câțiva ani, valurile au adus la țărm trupul neînsuflețit al unui marinar. Un sihastru, care viețuia în acele locuri, i-a rugat pe câțiva creștini să-l îngroape. Aceștia, în timp ce săpau, au descoperit un trup neputrezit, alături de care au așezat trupul marinarului. În noaptea următoare, unuia dintre creștinii care au săpat groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, șezând pe un scaun luminat și înconjurată de mulțime de îngeri. Unul dintre îngeri l-a luat de mână, l-a ridicat și i-a zis: „Gheorghe, pentru ce n-ați socotit trupul Sfintei Parascheva? Nu știți că Dumnezeu a iubit frumusețea ei și a vrut să o proslăvească pe pământ?”. Iar împărăteasa pe care o văzuse în vis și care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva i-a poruncit să ia degrabă trupul ei și să-l așeze undeva, într-un loc de cinste. Aceeași vedenie a avut-o și o femeie credincioasă, cu numele Eftimia, într-același chip și în aceeași noapte, iar a doua zi, amândoi au spus tuturor minunata întâmplare. Auzind visul celor doi, credincioșii de acolo au înțeles că este un semn dumnezeiesc. Au luat trupul Cuvioasei din mormânt și l-au adus cu mare bucurie, „cu lumini și cu tămâie”, așezându-l în Biserica Sfinții Apostoli din Epivata.
Moaștele Sfintei Parascheva
După ce au fost în mai multe locuri, au ajuns în țara noastră la data de 13iunie 1641, fiind așezate în biserica “Sfinții Trei Ierarhi” din Iași. În anul 1884, când biserica mănăstirii intra într-un proces de consolidare, sfintele moaște ajung în paraclisul mănăstirii, iar peste câțiva ani, în Catedrala Mitropolitană din Iași. În timpul ofensivei sovietice din Moldova, pe 27 octombrie 1944, moaștele sale au fost așezate lângă cele ale Sfântului Dimitrie Basarabov, în catedrala din București. Au fost readuse în Catedrala Mitropolitană din Iași pe 26 noiembrie 1944.
Minunile săvârșite de Sfânta Cuvioasă Paraschieva
Se spune că, în urma rugăciunilor care se făceau lângă cinstitele moaște, au avut loc vindecări minune. Vestea despre aceste minuni care se săvârșeau aici s-a răspândit repede în Tracia și în Peninsula Balcanică. Şi în zilele noastre, Cuvioasa nu conteneşte a face minuni pentru cei care cu credinţă aleargă la ea, nu numai în Epivata, unde casa părintească a fost transformată în biserică închinată ei, şi în Catedrala mitropolitană de la Iaşi, ci în toată lumea. Veșmintele Sfintei ocrotitoare a Moldovei se schimbă de cinci ori pe an și se dăruiesc bisericilor care au hramul Sfintei Paraschieva.
Tradiții și obiceiuri
- Potrivit tradiției populare, de ziua sfintei este interzis să coși, să faci mâncare sau alte treburi gospodărești.
- O altă superstiție veche spune că, printre bucatele care sunt date de pomană nu trebuie să fie poame cu cruce: nuci, castraveți sau pepene roșu. În schimb, este recomandată împărțirea de must și vin nou, dar și lipie sau pâine.
- Și cum Sfânta se ruga pentru femeile însărcinate, se crede că în această zi este bine să se împartă bucate și copiilor sărmani. Astfel nașterea va fi ușoară și lipsită de dureri.
- Tot acum, se fac previziunile vremii ținând cont și de somnul oilor. Dacă oile dorm înghesuite laolaltă în ziua de 14 octombrie, se crede că iarna va fi lungă și grea. Dacă oile dorm risipite, iarna va fi domoală și blândă.
www.sfantaparascheva.com, http://www.crestinortodox.ro