Acta Musei Devensis – Sargetia este anuarul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din  Deva, o veritabilă carte de vizită a instituției și o reflectare clară a activității de cercetare științifică a specialiștilor din lumea muzeală deveană și nu numai.

Prezentarea de mai jos cuprinde istoricul Sargetiei și o descriere a ultimului său număr, apărut în 2019, realizată de Dr. Iosif Vasile Ferencz, Cercetător Științific, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Acta Musei Devensis – Sargetia, nr. X (XLVI) S. N. 2019

<<Înfiinţat la sfârşitul secolului al XIX-lea, Muzeul din Deva, prin specialiştii săi, a desfăşurat încă de la început o activitate de cercetare la nivel european. Rezultatele cercetărilor, publicate în anuarul Societăţii, A Hunyadmegyei Történelmi és Régészeti Társulat Évkönyve, precum şi în alte reviste de prestigiu ale vremii, au făcut cunoscute antichităţile hunedorene.

Tradiția editării unui anuar al muzeului la Deva, are rădăcini tot la fel de adânci precum are și muzeul. Prima publicație științifică, Anuarul Societăţii de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara a apărut între anii 1882-1914, fiind editate XXII de volume. Cu toate că tradiția a fost întreruptă de război, începând din anul 1925, Iosif Mallász, s-a îngrijit de apariţia unui anuar numit: Publicaţiile Muzeului Judeţului Hunedoara, numerele I (XXIII) 1924 – III-IV (XXV-XXVI) 1927-1928. Deşi au apărut numai trei volume, revista a constituit o binevenită activitate de prezentare a activităţii ştiinţifice și a dus mai departe tradiția editării articolelor științifice în orașul de la poalele cetății.

Începând din anul 1937, prin grija dr. doc. Octavian Floca, Muzeul din Deva editează revista Acta Musei Regionalis Devensis – Sargetia, care s-a impus în rândul specialiştilor și nu numai. În tot acest timp Sargetia s-a transformat într-o publicație de referinţă în domeniul cercetării istoriei, etnografiei, muzeologiei, restaurării patrimoniului și a științelor naturii. Valoarea textelor cuprinse între paginile revistei a contribuit la stabilirea unor relaţii de colaborare cu o serie de instituţii ştiinţifice prestigioase din Europa, unele colaborări continuând şi în prezent.

Până în anul 2008 au văzut lumina tiparului 36 de numere ale anuarului, fiind respectată periodicitatea anunțată, în mare parte. Totuși, datorită unor dificultăți, s-a întâmplat ca apariția unora dintre volume să întârzie unul sau doi ani.

Anul 2010 a reprezentat un nou moment de cotitură pentru anuarul muzeului devean, odată cu debutul unei serii noi, care urmează tradiţia şi în același timp se aliniază cerinţelor ştiinţifice şi publicistice ale secolului XXI. Calitatea actului editorial a permis indexarea publicației în baze internaționale importante: WorldCat [WorldCat.org]; AWOL – The Ancient World Online: Open Access Journal: Anuarul Sargetia; ErihPlus și CEEOL [https://www.ceeol.com/search/journal-detail?id=1461].

În anul 2019 a văzut lumina tiparului cel de al zecelea volum al noii serii. Colegiul de redacție este format din specialiști cu prestigiu din cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane,  Deva. Sub coordonarea redactorului responsabil, Ioan Alexandru Bărbat, echipa are secretar de redacție pe Georgeta Deju și un număr de cinci membrii în colegiul de redacție: Cătălin Cristescu, Daniel Iancu, Antoniu Marc, Ionuț Codrea și Adrian Stroia.

Cele 456 de pagini cuprind 35 de titluri structurate în unsprezece categorii de materiale. Volumul debutează cu un articol din domeniul arheologiei semnat de Gică Băeștean, care analizează detalii semnificative ale unuia dintre cele mai importante situri hunedorene, care suprapune antica Ulpia Traiana Sarmizegetusa (Din nou despre stratigrafia Sarmizegetusei și o colonia de veterani, p. 11-32).

Încadrate în secțiunea Rapoartelor și a notelor arheologice, în cel de al zecelea număr al Sargetiei sub forma noii serii au văzut lumina tiparului șase materiale. Cătălin Cristescu și-a îndreptat atenția asupra unui monument mai puțin cunoscut, aflat totuși în apropierea municipiului Deva. Cu acest prilej ne prezintă Materialele ceramice de la Piatra Coziei aparținând La Tène-ului mijlociu (p. 35-50). Un alt material valorifică un lot de obiecte de patrimoniu descoperite în județul Timiș, în cadrul unui proiect de cercetare la care muzeul devean este partener. Iosif Ferencz, Dorel Micle și Andrei Stavilă aduc la cunoștința cititorilor Importuri în mediul cultural dacic de la Unip, jud. Timiș (p. 51-62).

Prezentarea descoperirilor din epoca Provinciei romane Dacia continuă cu o serie importantă de lucrări. Oana Tutilă și Marius Barbu descriu Monumente funerare romane descoperite la Vețel, jud. Hunedoara (p. 63-75) și Marius Barbu și Andrei Gonciar ilustrează O statuetă romană de bronz reprezentându-l pe Mercurius-Hermes-Thot descoperită la villa de la Rapoltu Mare, jud Hunedoara (p. 77-86). Andrei Dîscă valorifică cercetările asupra unor Situri și descoperiri de epocă romană din împrejurimile Potaisei (I). Date noi despre situl dintre hotarele satelor Rediu și Mărtinești (p. 87-102). Alături Ștefan Vasilache și Dinu Bereteu, Andrei Dîscă, continuă seria de investigații pe teritoriul unei alte localități (Situri și descoperiri de epocă romană din împrejurimile Potaisei (I). Date noi și clarificări privind siturile de la Vâlcele p. 103-129).

Seria articolelor de istorie debutează cu lucrarea semnată de Ligia Boldea Femei din Banatul medieval în fața scaunelor de judecată comitanense și capitulare (1350-1450), între paginile 133-151. Florin Dobrei conturează profilul unui preot, anume Protopopul Iosif Sânziana al Trestiei – repere bibliografice (p. 153-164), iar mai apoi Ioana Curelea și Dragoș Curelea ne ajută să cunoaștem Școala de fete a ,,Astrei” din Sibiu în anii 1886-1919 (p. 165-187). Nu sunt omise nici materialele care se apleacă asupra activității publicistice. În această categorie se înscrie lucrarea lui Mihai Groza, Timpul nou, oficios al Senatului Militar Român Central al ofițerilor și Soldaților din Viena (noiembrie-decembrie 1918), p. 189-197. Regretatul nostru coleg, Ioachim Lazăr, multă vreme redactor responsabil al anuarului Sargetia, ne prezintă în ultimele materiale predate personal, pe de o parte Solidaritatea ardelenilor cu bănățenii pentru păstrarea integrității banatului (p. 199-212) și aspecte cu privire la Participarea armatei române și a voluntarilor ardeleni la campania din anul 1919 pentru apărarea României Mari (p. 213-232).

Perioadei interbelice îi este de dedicată lucrarea lui Liviu Lazăr Tratatul de la Trianon și acțiunea Ungariei revizioniste în perioada interbelică (p. 233-250).

Seria studiilor și articolelor de istorie continuă cu lucrările: Adela Ordean, Reforma agrară din 1945. Studiu de caz sașii din Romos, jud. Hunedoara (p. 251-257); Corneliu și Diana Beldiman, Activitatea grupului de rezistență anticomunistă Dabija-Macavei (Munții Apuseni). 70 de ani de la moartea maiorului Nicolae Dabija și a camarazilor săi (p. 259-270) și Oana Ometa, Scrisul istoric și jurnalismul cultural. Microistoriile și renașterea națiunii (p. 271-281).

Un alt capitol cuprinde patru studii încadrate în domeniul istoriei culturii. Primul dintre ele, semnat de Nicolae Teșculă urmărește un parcurs De la meșteșug la artă. Viața muzicală la Sighișoara în secolul al XIX-lea (p. 285-292). Și este urmat de Laura Morales, Valencian Heritage: Valorisation of the Ayora Garden (p. 393-307), Minodora Damian, Produse cosmetice folosite în saloanele Timișoarei interbelice (p. 309-322). Diana Pantea, valorifică o parte din lucrările unuia dintre cei mai prolifici sculptori contemporani din Deva prin lucrarea:  Sculpturi din patrimoniul muzeului din Deva, semnate Ioan Șeu (p. 323-329).

Nu lipsesc nici contribuțiile care pun în valoare izvoarele numismatice. În acest domeniu Florin Ciulavu și Alexandru Bărbat ilustrează o parte a unui tezaur monetar: A portion of the Rákóczi Poltura Hoard discovered in Nădăștia de Jos (Hunedoara county) and associated discution of coin minting during the time of Fracis II Rákóczi (p. 333-343). Erwin Schäfer ne prezintă jetoane cu legenda în limba germană din România (Neue Wertmarken mit deutscher Inschrift p. 345-343).

Tradiția cercetărilor etnografice la muzeul din Deva este continuată și se reflectă și prin studiile: Monica Dușan, Ciorolița, Cioroleasa, Ciurlicatul – vechi obicei regăsibil în arealul Zarandului de munte (p. 355-368) și Daniela Șendroiu împreună cu Iustina Bogdan, Piese săsești din colecția Muzeului de etnografie și Artă Populară Orăștie (p. 369-382).

Istoricii deveni, colectiv închegat și cu prestigiu științific, își prezintă alături de colegi din alte centre, activitatea științifică.

Activitățile având ca scop restaurarea și conservarea obiectelor de patrimoniu sunt și ele reprezentate în paginile numărului zece al anuarului Sargetia. Pe această temă, Daniela Iamandi ne pune la dispoziție un material intitulat: Re – Restaurarea unui vas de provizii aparținând culturii Gumelnița (p. 385-393).  Seria este continuată de lucrarea semnată de Daniela Gheară, Cătălin Rișcuța, Iulia Negula, Cristian Moise și Ioana Popițiu, intitulată: Restaurarea, valorificarea științifică și expozițională a unui vas de cult aparținând epocii bronzului târziu din așezarea de la Șoimuș – Teleghi, jud. Hunedoara (p. 395-403). Cea de a treia lucrare încadrată în acest capitol aparține unui alt colectiv, format din: Radu Fierăscu, Irina Fierăscu, Roxana Brazdiș, Anda Baroi, Toma Fistoș, Cătălin Rișcuța, Ioana Popițiu și Mihaela Beceanu. Tema abordată este sintetizată în titlul: Application of scientific methods for the Characterisation of archaeological materials (p. 405-412).

Sub titlul ,,Cronica muzeală”, Ionela Mircea ne prezintă Un proiect, o expoziție, un volum. Catedrala Încoronării. Istorie și har (octombrie 2017-noiembrie 2018), p. 415-425.

Valentin Trufescu participă la sumarul acestui număr cu o lucrare încadrată în rândul Recenziilor și notelor de lectură. În acest cadru, ne propune lectura cărții: Susanei-Monica Tapodi, Itinerare textuale. Studii și eseuri de istoria culturii și de literatură comparată, apărută la Iași, în anul 2017.

Anul 2019 a fost marcat de aniversarea unuia dintre istoricii care au condus din Deva aproape două decenii. Este un prilej pentru omagiul redactat de Angelica Bălos, Dr. Adriana Pescaru la a 70-a aniversare (p. 435-436).

Ultimele contribuții din sumar consemnează evenimente triste înregistrate în cadrul breslei. Dispariția lui Marius Râza (1 noiembrie 1986-14 decembrie 2018) este marcată de Roxana Stăncescu (p. 439-440). Activitatea profesională a Dr. Alexandru Szentmiklosi (27 septembrie 1971-12 ianuarie 2019), plecat și el prea devreme, a fost consemnată de Iosif Ferencz (p. 441-445). Parcă mult prea repede s-au stins și profesorii noștri: Prof univ. emerit Doina Benea (8 iunie 1944-16 martie 2019), a cărei memorie a fost evocată de Oana Tutilă (p. 447-449) și prof Univ. dr. Petre I. Roman (29 iunie 1935-25 iulie 2019), despre care a scris Cătălin Rișcuța (p. 451-452).

Rubrica ,,Abrevieri”, întocmită de membrii colegiului de redacție și care este obișnuită în finalul publicației muzeului din Deva, completează materialele care au văzut lumina tiparului cu acest prilej.

Așa cum am încercat să subliniem, conținutul celui mai recent dintre numerele anuarului Sargetia este variat, din punct de vedere al tematicii abordate de autori. Revista se dovedește atractivă atât pentru specialiștii din Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva (16 dintre autori), cât și pentru cei din alte instituții (32 de autori). Revista își păstrează în continuare locul între publicațiile reprezentative în peisajul cultural românesc și european. Ea rămâne una dintre cele mai vechi publicații de muzeu din România și este în continuare un cadru potrivit deopotrivă pentru publicarea contribuțiilor cercetătorilor maturi, cât și a celor aflați la început de carieră>>.

www.anuarulsargetia.ro