Sărbătoarea amintește de minunea petrecută pe Muntele Tabor, unde Mântuitorul Iisus se afla împreună cu apostolii. Schimbarea la Față a Mântuitorului marchează momentul în care apostolii s-au convins că Iisus nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci chiar Fiul Său. În fiecare an, la data de 6 august, creștinii prăznuiesc Schimbarea la Față a Mântuitorului, în popor fiind cunoscută și sub numele de Obrejenie sau Pobrejenie.

 “Și pe când Se ruga, înfățișarea feței Sale a devenit alta și îmbrăcămintea Lui albă strălucind. Și iată, doi bărbați vorbeau cu El, care erau Moise și Ilie” (Luca 9, 29-30).

În cinstea sărbătorii

Împărăteasa Elena zidește o biserică pe Muntele Tabor la începutul secolului al IV-lea. În documente, sărbătoarea a fost menționată în prima jumătate a secolului al V-lea

Lumina de pe Tabor

S-a revărsat peste munte, sub forma unui nor luminos, cu puțin timp înainte ca Iisus să fie răstignit. Despre acest Semn Ceresc se spune că era un fel de  pregătire a ucenicilor pentru momentul răstignirii Domnului, ca atunci când Îl vor vedea suferind, să nu cada în necredință, ci să aibă convingerea că va ieși biruitori din moarte, scrie crestinortodox.ro. Potrivit scrierilor bisericești, în timp ce Iisus se ruga pe munte, apostolii, moleșiți de somn, au fost învăluiți de un nor de lumină puternică, iar apoi au auzit un glas care le-a spus: ”Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultați-L”(Matei 17, 5).  

Minunea de pe Muntele Tabor

Se adaugă celorlalte două care se petrec în Ţara Sfântă: Lumina Sfântă de la Mormântul Domnului şi întoarcerea apelor Iordanului spre izvor, de Bobotează, scrie crestinortodox.ro. Pelerinii care ajung pe Muntele Tabor sunt martorii minunii ce se petrece aici, în fiecare an, la finalul Sfintei Liturghii, oficiată la praznicul Schimbării la Față a Mântutorului. Peste Biserica Ortodoxă de pe munte coboară o boare ca un fum abia sesizat, un nor luminos, care apoi se transforme în diferite forme. ”Cuvintele sunt extraordinar de mici ca să exprimi ce simți când bucățile acelea de vată vin și le atingi cu mâinile, le simți pe chip. Ai vrea să te urci pe aceste bucăți și să pleci, să nu te mai intereseze nimic”, mărturisea un pelerin.

Fenomenul este perceput diferit de către pelerini, dar, se spune, fiecare dintre ei au simțit cum se răspândea în aer un miros aproape nepământean de tămâie, amestecat cu toate miresmele orientale.

Și cum norul luminos nu este un fenomen atmosferic, ci un Semn Divin, formarea lui nu poate fi explicată de știință.

Datini, credințe, tradiții și obiceiuri

Sărbătoarea marchează începutul toamnei, de ea fiind legate o serie de datini, tradiții și obiceiuri, care se mai păstrează încă prin satele românești.

• Potrivit credinței populare, în această zi, cerurile se deschid, iar cei aleși de Dumnezeu pot vedea Porțile Raiului. De aceea oamenii se roagă cu pioșenie pentru sănătate și belșug, fiind convinși că rugile lor vor fi ascultate.

• Despre cei care nu vor respecta această sărbătoare, se spune că vor fi uscați și gălbejiți precum florile care încep să se veștejească, odată cu venirea toamnei.
• În această perioadă se sfințesc recoltele, grădinile, boabele de grâu pentru semănăturile viitoare, credincioșii ducând la biserică câte puțin roadele pământului. După ce sunt binecuvântate de preot, o parte din ele vor fi împărțite celor sărmani.
• Tot acum se culeg și ultimele plante de leac și se începe gustatul boabelor de struguri.
• În această perioadă, rândunelele se pregătesc de plecare odată cu berzele, care, se crede, le ajută să traverseze oceanul în siguranță, purtându-le în spate.
• Tot de Obrejenie se prezice vremea în anotimpurile viitoare. Dacă va fi frumoasă, atunci și toamna urmează să fie însorită și îmbelșugată. Dacă va ploua, atunci în iarna viitoare va ninge mult.
• Iar pentru bucuria praznicului, Biserica a rânduit ca de Schimbarea la Față a Domnului să fie dezlegare la pește.

Cornelia Holinschi