Cărţile funciare şi noutăţile legislative din acest domeniu sunt tema interviului pe care l-am solicitat directorului Oficiului de cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Hunedoara, Ioan Petru Lobonţ. În următoarele rânduri, veţi afla noutăţi din domeniu, multe dintre ele în premieră şi extrem de utile celor care deţin terenuri.

Accent Media: Dle director, se vorbeşte în ultima perioadă despre notarea posesiei în cartea funciară, în special pentru zonele necooperativizate.

Ioan Petru Lobonţ: Aici ne lovim de dezbateri succesorale care nu au fost făcute la timp, de tranzacții de-a lungul anilor. Vorbesc din cele mai vechi timpuri. Avem cărți funciare în care nu s-a făcut nicio înscriere începând cu data la care această carte funciară a fost constituită, să zicem 1900, 1890. Vă dați seama că pentru acele terenuri, ca să dezbați acum o succesiune este aproape imposibil. Ce se făcea în cazul ăsta până acum, sunt acele procese de uzucapiuni care erau și de durată și costurile erau oarecum ridicate. Acum venim cu această modificare legislativă și este o serie de acte minimale pentru demonstrarea calității de posesor. Acesta este asimilat proprietar după 3 ani de zile de la notarea posesiei în cartea funciară.

AM: Există avantaje pe linia notificării posesiei?

Ioan Petru Lobonţ: Ce este de menționat, această posesie este translativă, se poate vinde sau, chiar gira în bancă. Poate ajuta și la obținerea fondurilor europene pentru că primul act acolo este extrasul de carte funciară, care, în acest caz, deja îl putem obține, iar posesorul poate să-și demonstreze proprietatea pentru acest teren. Finalul notării posesiei este obținerea extrasului de carte funciară în care este notată posesia. Ridicarea topografică este obligatorie și trebuie plătită, dar costurile sunt sub cele de uzucapiune.

AM: Cum se face înregistrarea posesiei?

Ioan Petru Lobonţ: În prezent există două tipuri de înregistrare (notare) a posesiei: înregistrare sistematică (art. 13 din Legea nr. 7/1996) şi înregistrare sporadică (art. 41 alin. ( 3) lit. c, alin. (8) şi alin. (9) din Legea nr. 7/1996).

Înregistrarea sistematică a posesiei în cartea funciară se realizează în momentul în care sunt finalizate lucrările de cadastru în fiecare unitate administrativ-teritorială. Dacă, la momentul efectuării măsurătorilor cadastrale din oficiu, se constată de către persoana autorizată că posesorul imobilului ce urmează a fi intabulat nu deţine acte de proprietate, posesia de fapt deţinută de acesta va fi notată în cartea funciară în temeiul unei fişe de date a imobilului şi a unei adeverinţe eliberate de autorităţile administraţiei publice din care să reiasă, pe de-o parte, faptul că posesorul este cunoscut că deţine imobilul sub nume de proprietar, iar, pe de altă parte, faptul că imobilul nu face parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale. Textul de lege vizează orice fel de imobil care face obiectul înregistrării sistematice, aşadar atât terenurile intravilane, cât şi terenurile extravilane, atât terenurile care au făcut obiectul legilor fondului funciar, cât şi terenurile care nu au fost vizate de aceste legi.

Posesia notată în cartea funciară poate fi transmisă prin acte între vii, încheiate în formă autentică, inclusiv în cadrul executării silite, sau prin acte pentru cauză de moarte, care se notează în cartea funciară. La împlinirea unui termen de 3 ani de la data notării posesiei în cartea funciară, posesorul înscris în cartea funciară la acea dată va dobândi dreptul de proprietate, în mod automat, prin efectul legii.

AM: Iar în cazul înregistrării sporadice. Ce înseamnă această sintagmă?

Ioan Petru Lobonţ: Înregistrarea sporadică a posesiei în cartea funciară se realizează la cererea oricărui posesor interesat, care nu deţine acte de proprietate asupra imobilului. Înregistrarea sporadică poate privi întregul imobil sau o parte din imobil. Potrivit noii reglementări, înregistrarea posesiei pentru întregul imobil se face, în principiu, în baza unei documentaţii cadastrale însoţite de o adeverinţă eliberată de primăria în a cărei rază teritorială se află imobilul, din care să reiasă, pe de-o parte, faptul că posesorul a plătit taxele şi impozitele locale ca un adevărat proprietar, iar, pe de altă parte, faptul că imobilul nu face parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, de o declaraţie pe proprie răspundere a posesorului şi de înscrisuri doveditoare ale posesiei, în măsura în care acestea există.

***

Săptămâna viitoare vom continua aceste informaţii cu elemente noi despre cadastrarea gratuită a terenurilor.