Milioane de postări false referitoare la noul coronavirus circulă, în aceste zile, pe platformele de social media din lume, conform celor mai recente date ale Comisiei Europene, în condiţiile în care Rusia desfăşoară, în această perioadă, o amplă activitate de dezinformare împotriva ţărilor din UE, inclusiv România.

Până în prezent, Comisia Europeană a identificat, prin intermediul unui site specializat în depistarea ştirilor false, nu mai puţin de 110 „narative” (teme principale) legate de Covid-19, prezente în peste 2.700 de articole de tip „fake news” provenite de la site-uri apropiate Moscovei.

În unele cazuri, informațiile false au generat acțiuni violente ale celor care s-au lăsat influențați de ele. În Marea Britanie, opinia publică a fost șocată atunci când cetățeni britanici creduli au citit pe internet că noua tehnologie 5G ar fi de vină pentru răspândirea coronavirusului si au incendiat stâlpii pentru telecomunicaţii ai unei mari companii, și i-au atacat pe stradă pe angajații acesteia. Guvernul britanic și companiile telecom au fost nevoite să reacționeze pentru a liniști spiritele, asigurând populația că NU există nicio dovadă științifică care să ateste o legătură între tehnologia 5G și orice fel de virus.

Ministrul britanic Michael Gove a spus că această teorie răspândită printre oameni „este o aberație periculoasă”, iar șeful Sistemului Național de Sănătate a calificat-o drept „cea mai mare prostie, un fake news de cea mai joasă speță”

Russia Today, instituția de presă a Kremlinului, a devenit o veritabilă platformă pentru răspândirea conspirațiilor legate de 5G, încă înainte de epidemia de coronavirus. New York Times a sugerat  că insistenţa prin care canalele de presă ale Kremlinului susţin ideea „apocalipsei 5G” e parte a unui plan a lui Vladimir Putin, prin care se încearcă întârzierea răspândirii acestei tehnologii în țările mai dezvoltate decât Rusia, aflată în pericol să rămână în urmă, tehnologic și economic.

România, „cazul 191” din sertarul cu ştiri false

De cealaltă parte a Europei, în România, alţi cetăţeni s-au lăsat convinşi că vitamina C reprezintă leacul-minune care te vindecă de Covid-19. Vitamina C administrată intravenos ar fi, astfel, un soi de super-aspirină a săracului, un mega-panaceu uşor de găsit şi procurat, dar mereu carotat de perfida şi atotputernica industrie Big Pharma.

Povestea vitaminei C din România figurează drept „cazul 191”, pe site-ul euvsdisinfo.eu, un instrument al Comisiei Europene specializat în depistarea ştirilor false care vin de la Răsărit. „Pacientul zero”, în acest caz, a fost site-ul Sputnik din Republica Moldova.

Alte poveşti similare, despre tratamente-minune care iau covidul cu mâna, includ argintul potabil, usturoiul, mineralele minune ori băutul apei la fiecare sfert de oră.

În România, la recomandarea Grupului de Comunicare Strategică, autorităţile au restricţionat deja accesul la un site obscur, breackingnews.xyz, care utiliza o platformă din Rusia şi care cultiva teorii ale conspiraţiei cu scopul decredibilizării autorităţilor române şi  măsurilor luate pentru combaterea Covid-19.

„Menționăm faptul că site-ul în cauză prezintă titluri de articole șocante, cu informații false, fiind configurat astfel încât atunci când se încearcă accesarea articolelor pentru a citi conținutul acestora este afișată opțiunea obligatorie de a distribui pe contul de Facebook respectivul material. În fapt, informația care poate fi accesată/vizualizată de un utilizator este doar cea menționată în titlul articolelor, existând doar aparența înșelătoare că pot fi accesate mai multe informații false”, explicau autoritățile de la București în solicitarea de blocare a site-ului rusesc”.

Un adevărat război se poartă, în aceste zile, prin tranşeele Internetului şi subsolurile infectate de troli ale Facebook-ului. Zvonuri deloc liniştitoare şi veşti venite pe ascuns se propagă mai iute decât lumina şi provoacă o altă pandemie, cu numele de infodemie şi care poartă microbii rezistenţi ai haosului şi neîncrederii.

De la ruşi vine ploaia. De informaţii false. Moscova neagă totul şi pune totul pe seama „obsesiei antiruse”

De ceva vreme, STRATCOM, Serviciul European de Acţiune Externă al UE, arată tot mai obsesiv cu degetul către Kremlin, un client mai vechi al Europei occidentale, în materie de dezinformări şi operaţiuni care presupun producerea de mult fum şi ceaţă.

Omenirea se confruntă în prezent cu o pandemie care a provocat o criză fără precedent a epocii moderne. Logic, într-o asemenea situaţie, oamenii caută să se informeze tot mai mult. Cu creşterea informaţiilor, cresc şi dezinformările.

„De această nevoie de informare beneficiază mulţi actori statali, non-statali, economici. E un spectru foarte larg şi de actori şi atunci UE, prin serviciul de Acţiune Externă a simţit nevoia să sistematizeze poveştile cu iz conspiraţionist care circulă în statele membre”, a declarat pentru Digi24.ro Alina Bârgăoanu, membru afiliat al Centrului European de Excelenţă pentru Combaterea Ameninţărilor Hibride şi fost expert al Grupului pentru combaterea ştirilor false din cadrul Comisiei Europene.

„La nivelul UE, din 2014 s-au acumulat foarte multe lucruri în acest sens şi ştim foarte clar cum funcţionează”, spune analistul politic Cristian Pârvulescu despre valul de dezinformări care vin dinspre Kremlin.

„După 2014, ruşii spun că nu mai există diferenţe între starea de pace şi starea de război. E, practic, un război permanent. Şi atunci, pentru ei, este legitim să recurgă la astfel de mijloace”, adaugă Pârvulescu.

„Dezinformarea pe teme de viruşi, pandemii, chestii virale, reprezintă un narativ foarte lung, e o chestie care ţine de Războiul Rece, de Uniunea Sovietică”, este de părere analistul Sorin Ioniţă.

Cu o istorie atât de bogată, „narativul” se poate recicla extrem de uşor în funcţie de context, la fel cum pot fi folosite aceleaşi piese Lego pentru diverse construcţii.

„Există un pattern, un tipar care e calat pe specificul culturii fiecărei comunităţi. La nivelul unui stat, deja au ajuns la o foarte bună cunoaştere, încât pot transmite un anumit tip de informaţie către un anumit tip de public. Astfel, se obţine maximă influenţă”, spune Pârvulescu.

„Când se simte că există sensibilitate în populaţie, se mai lansează câte o chestie. Acum, când venit pandemia peste noi şi oamenii au devenit anxioşi şi emoţionali, e un teren foate bun să investeşi în felul ăsta de propagandă”, adaugă Ioniţă./www.digi24.ro