Postul Paştelui 2020, denumit şi Postul Mare, la ortodocşi începe astăzi, 2 martie, şi se încheie pe 18 aprilie. Acesta durează 40 de zile şi este cel mai aspru dintre posturile de peste an. Postul Mare precede Praznicul Învierii lui Iisus Hristos.

Paştele ortodox este celebrat anul acesta pe 19 aprilie. Postul Catolic a început în urmă cu o săptămână, pe 24 februarie, iar Paștele Catolic este pe 12 aprilie. Ce trebuie să ştii despre Postul Mare, cât durează şi ce este interzis cu desăvârşire să faci.

Postul Mare 2020. Paşte 2020. Rolul postului în viaţa credincioşilor. Postul crestin nu se reduce la felul si cantitatea mancarii consumate, ci are o semnificatie mult mai profunda. Postul nu este doar ce nu mâncăm, postul sporeşte hrana spirituală, spun preoţii şi cărturarii. Postul trupesc trebuie să fie însoţit de post sufletesc. “Postul trebuie sa fie luminat, consimtit de buna voie, nu cu ciuda, ci sa fie ca o bucurie. Nu un post cu ciuda sau tinut de frica, pentru ca atunci stomacul resimte postul ca pe o mare suferinta, iar mintea culege numai matraguna si numai rautati. Dumnezeu nu vrea un astfel de post. Postul e inainte de toate despre infranare. Pentru ca daca nu mananci de dulce, dar mananci de post mai mult decat trebuie si mananci si o mancare foarte bine gatita, acela nu mai este post”, spunea părintele Sofian Boghiu, pictor bisericesc, fost stareţ al mânăstirii Antim.

Postul este de origine şi instituire divină, de aceea îl găsim practicat din vremuri străvechi, întâlnindu-l aproape în toate religiile şi la toate popoarele.

Postul Paştelui se parcurge fără consumul de carne şi lactate, iar în cele 40 de zile sunt doar două zile de dezlegare la peşte, de Buna Vestire şi de Florii, comparativ cu postul Crăciunului, când sunt 15 zile cu dezlegare la peşte.

Postul Sfintelor Paşti incepe anul acesta pe 2 martie si tine pana pe 18 aprilie. Postul Paştilor nu este numai cel mai lung şi mai important, dar este şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. Este cunoscut si sub denumirea de Postul Mare. Tinand seama ca el aminteste si de postul celor 40 de zile tinute de Hristos inainte de inceperea activitatii Sale mesianice (Luca IV, 1-2), a primit si numele de Păresimi. In vechime, Postul Sfintelor Paşti avea menirea de a-i pregati pe cei ce urmau sa primeasca botezul in noaptea Invierii.

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, referitoare la numărul patruzeci când este vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: Potopul a durat 40 zile, 40 de ani au rătăcit evreii în pustie, Moise a stat pe munte 40 zile pentru a primi Legea ș.a.

Postul Paştilor sau Postul Mare ţine şapte săptămâni. Postul Paştilor este impartit in doua perioade: Postul Păresimilor, care tine pana in Duminica Floriilor, si Postul Pastelui, reprezentat de ultima saptamana – Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor.

Şase săptămâni sunt in amintirea celor patruzeci de zile de postire a Mântuitorului, iar a şaptea săptămână este întru cinstirea Pătimirilor Sale, numita si Saptamana Patimilor. Postul Sfintelor Paşti este postul în care Biserica cheamă şi îndeamnă, mai stăruitor, pe toţi credincioşii, să se roage mai mult şi mai cu căldură, să meargă mai des la sfintele slujbe, să cerceteze si sa ajute pe cei aflaţi în lipsuri şi suferinţe, să  mai multe fapte bune, fapte de milostenie, să-şi cureţe inima prin lacrimile pocăinţei şi Spovedaniei, pentru a primi pregătiţi cum se cuvine Sfântul Trup şi Sfântul Sânge al Domnului.

Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor e numit în general Postul Mare sau Postul prin excelenţă. /https://www.realitatea.net/