Celebrată în fiecare an la data de 25 martie, Buna Vestire sau Blagoveştenia cinsteşte ziua în care Sfântul Arhanghel Gavriil a binevestit Fecioarei Maria că-L va naşte pe Fiul lui Dumnezeu.

În manuscrisele liturgice, Buna Vestire este confirmată ca prima sărbătoare închinată Maicii Domnului.

O zi a bucuriei

Chiar dacă Buna Vestire cade în Postul Paştelui şi este considerată o zi de bucurie, întrucât reflectă atât întruparea Fiului lui Dumnezeu, dar şi cinstea deosebită de care s-a bucurat Fecioara Maria de a-L naşte după trup pe Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos.

Bucuria anunţată de Înger cuprinde astăzi comunităţile credincioşilor şi se adresează fiecăruia dintre noi, dându-ne făgăduinţă şi speranţă: „Cele ce nu sunt cu putinţă oamenilor sunt cu putinţă la Dumnezeu“. În această zi, postul este mai puţin aspru, fiind admis consumul de peşte.

În tradiţia populară

Buna Vestire sau Blagoveştenia – zi aducătoare de veşti bune –  este asociată cu numeroase datini, superstiţii şi obiceiuri, pe care le mai găsim şi astăzi în unele zone ale ţării.

 Ziua cucului

În calendarul popular, sărbătoarea este numită Blagoveştenia sau ”Ziua cucului”, pentru că acum are loc primul cântat al cucului, care anunţă venirea primăverii. Există obiceiul ca în această zi să se numere de câte ori cucul îşi cântă numele, număr care, se crede, va arăta câţi ani vom trăi. Se spune că este bine să aşteptăm cucul cu veselie şi buzunarele pline de bani, pentru ca omul să aibă belşug în casă tot anul. În unele zone, craca pe care a cântat cucul de ziua lui era tăiată şi pusă în apa de scăldat pentru a aduce noroc în dragoste tinerelor de măritat.

 În unele zone din ţară

• Pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică. Tot acum, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele ”Noaptea Focurilor”, e practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori.
• În Bucovina, nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, deoarece se crede că ar putea ieşi pui cu două capete şi patru picioare.
• Fiind dezlegare la peşte, tradiţia populară ne spune că persoana care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul bine, ca peştele în apă. Există zone în care pescarii nu aruncă mămăligă în apă în această zi, pentru că, dacă o fac, se crede că vor muri peştii.
• Tradiţia populară  spune că, în această zi aducătoare de o veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire, are necazuri tot anul. De asemenea, oamenii nu trebuie să doarmă prea mult, întrucât vor deveni leneşi.
• Există obiceiul ca de Buna Vestire să se pună pe pragul casei, considerat loc sacru de trecere, pâine şi sare pentru hrana îngerilor.
• Pentru aflarea norocului şi rodului pomilor fructiferi, femeile strângeau apa provenită din neaua topită pentru a fi folosită în practicile de medicină şi cosmetică populară.
• Tot în această zi, se fac şi previziuni meteorologice. În popor, există credinţa că aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti.

Împărăteasa mea cea preabună şi nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor şi ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniţi şi acoperitoarea celor necăjiţi, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, ajută-mi ca unui neputincios, hrăneşte-mă ca pe un străin; necazul meu îl ştii, deci dezleagă-l precum voieşti, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă mângâiere bună, ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzeşti şi să mă acoperi, în vecii vecilor. Amin.

http://traditii-superstitii.ro/, www.crestinortodox.ro