Hărău-Certeju de Sus-Rapoltu Mare, o posibilă asociere administrativă

O posibilă reorganizare administrativă prin asocierea comunelor Hărău, Certeju de Sus și Rapoltu Mare, este varianta lansată în dezbatere de primarul comunei Hărău, Lucian Albu Weber. Propunerea ar putea include și localitățile Uroi și Cărpiniș, iar noua unitate administrativ-teritorială ar ajunge la aproximativ 7.000 de locuitori.

Lucian Albu Weber susține că o astfel de reorganizare ar trebui analizată în primul rând prin prisma beneficiilor pentru comunități, nu doar din perspectiva păstrării actualelor structuri administrative. În opinia sa, o comună mai mare ar putea avea o capacitate financiară și administrativă mai bună pentru dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor publice.

Potrivit primarului comunei Hărău, discuțiile cu administrațiile celor două comune au avut deja loc. Primarul din Rapoltu Mare ar fi fost de acord cu această variantă, în timp ce reprezentantul administrației din Certeju de Sus nu a respins propunerea, dar a manifestat anumite rezerve.

„Comuna Rapoltu Mare a spus 100% da, fără niciun fel de problemă. Nici Certejul nu a spus nu, însă am simțit o mică reținere. Am convenit să mai așteptăm o perioadă, să treacă sărbătorile de iarnă, iar în luna ianuarie să vedem concret în ce direcție putem merge”, a declarat Lucian Albu Weber.

20

Analize serioase

Primarul comunei Hărău consideră că o eventuală reorganizare nu trebuie făcută în grabă și nici stabilită exclusiv în funcție de numărul locuitorilor. Suprafața teritorială, densitatea populației, infrastructura existentă și situația economică a fiecărei comunități ar trebui să cântărească la fel de mult în luarea unei decizii.

Cele trei comune au împreună aproximativ 6.500 de locuitori. Comuna Hărău se întinde pe 50 de kilometri pătrați, cu o densitate de aproximativ 42 de locuitori pe kilometru pătrat, Certeju de Sus are 89 de kilometri pătrați și o densitate de circa 30 de locuitori pe kilometru pătrat, iar Rapoltu Mare are 81 de kilometri pătrați și aproximativ 22 de locuitori pe kilometru pătrat. Prin includerea localităților Uroi și Cărpiniș, care însumează aproape 580 de locuitori, populația noii comune ar ajunge la aproximativ 7.000 de persoane.

Primarul din Hărău consideră că asocierea ar putea permite valorificarea infrastructurii existente în fiecare comună și dezvoltarea unor investiții comune. Acesta a dat ca exemplu rețelele de canalizare și stațiile de epurare, dar și extinderea sistemului de alimentare cu gaze naturale.

„Certeju de Sus nu are stație de epurare și nici sistem de canalizare în toată comuna. Noi avem stație de epurare și infrastructură de canalizare, iar împreună am putea dezvolta astfel de servicii pentru întreaga comunitate. La fel se poate pune problema și în cazul rețelelor de gaz. Lucrurile trebuie gândite astfel încât fiecare comunitate să aibă de câștigat”, a precizat edilul.

Facilităţi propuse de guvern

Un alt argument invocat de Lucian Albu Weber îl reprezintă posibilele facilități financiare acordate de stat pentru localitățile care aleg unificarea voluntară. Acesta a menționat, printre avantajele discutate, suportarea cheltuielilor pentru extinderea rețelelor de gaze naturale și

reducerea impozitelor pentru cetățeni, însă a atras atenția că trebuie clarificat și modul în care ar fi compensate eventualele pierderi la bugetul local.

Înainte de orice demers concret, primarii așteaptă clarificări din partea autorităților centrale privind criteriile de reorganizare, pragul minim de populație, facilitățile acordate și procedurile administrative necesare. În opinia primarului din Hărău, numărul de locuitori nu ar trebui să fie singurul criteriu, deoarece situația economică și infrastructura localităților sunt esențiale pentru reușita unei asemenea asocieri.

Deocamdată, varianta rămâne la nivel de propunere și discuție, iar o eventuală decizie ar trebui să țină cont atât de poziția administrațiilor locale, cât și de punctul de vedere al locuitorilor din comunitățile vizate.

Ce se doreşte

România ar putea adopta un nou model de reorganizare administrativ-teritorială, bazat pe actualele regiuni de dezvoltare, ceea ce, pentru judeţul Hunedoara ar însemna să facă echipă cu judeţele Timiş, Arad şi Caraş-Severin. O altă variantă vehiculată în mediul politic se referă la reorganizarea pe structura actualelor curţi de apel, adică în structura Hunedoara, Alba şi Sibiu. Deocamdată, se pare că există un consens în ceea ce priveşte instituțiile deconcentrate ale statului, care ar putea fi comasate pentru reducerea birocrației și eficientizarea administrației publice.

Discuțiile privind reorganizarea administrativ-teritorială a României s-au intensificat în noiembrie, prin propuneri analizate la nivelul PSD și al Guvernului, vizând statutul comunelor, orașelor și municipiilor.

Potrivit declarațiilor vicepremierului Marian Neacșu, Guvernul își propune să își asume răspunderea până la 15 martie 2027 pe proiectele privind reorganizarea administrativă și restructurarea companiilor de stat.

Neacșu a arătat că se analizează comasarea voluntară a comunelor și orașelor, menționând că 468 de comune au sub 1.500 de locuitori și că aproximativ 70% dintre comune nu au suficiente venituri proprii.

Partajează această știre

Lasă un răspuns