În ultimele zile, dezbaterea publică privind o nouă reorganizare administrativ-teritorială a României a readus în prim-plan scenarii radicale, desenate din pix la București. Printre propunerile vehiculate se numără reducerea drastică a numărului de județe, un demers care ar însemna, practic, ștergerea de pe hartă a județului Hunedoara și arondarea lui către alte centre regionale. Răspunsul hunedorenilor la o asemenea perspectivă nu poate fi decât unul singur, ferm și fără echivoc: Nu vrem desființarea județului Hunedoara!

O reformă administrativă autentică trebuie să aducă eficiență și prosperitate cetățeanului, nu să distrugă repere identitare fundamentale ale statului român și să îngreuneze accesul oamenilor la servicii publice.

O vatră a istoriei naționale nu se șterge cu o semnătură

Județul Hunedoara nu este o simplă delimitare birocratică apărută în epoca modernă, ci însăși inima istorică a acestui neam. Pe acest pământ s-a scris geneza poporului român și s-au luat decizii care au schimbat cursul Europei.

• Nucleul civilizației daco-romane se află aici, în Munții Orăștiei, cu Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac, și Ulpia Traiana Sarmizegetusa, metropola Daciei Romane. A dizolva administrativ acest spațiu înseamnă a fragmenta simbolic tocmai leagănul formării noastre istorice.
• Continuitate seculară: Comitatul Hunedoarei este atestat documentar încă din Evul Mediu (secolul al XIII-lea), fiind leagănul familiei Corvinilor. De la Castelul Corvinilor, Iancu de Hunedoara a apărat creștinătatea, iar mai târziu, Țara Zarandului, Țara Hațegului și ținutul momârlanilor au păstrat nealterată ființa națională.
• Simbolul luptei pentru unitate: De la Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, până la Revoluția lui Avram Iancu de la 1848 și contribuția decisivă la Marea Unire din 1918, hunedorenii au plătit cu sânge dreptul de a avea o identitate proprie, respectată în cadrul României întregite.

Realitatea administrativă și geografică: De ce o comasare ar fi un dezastru?

Dincolo de încărcătura istorică, argumentele pragmatice, geografice și administrative demonstrează că desființarea județului Hunedoara ar genera un blocaj instituțional și o izolare și mai profundă a comunităților locale.

• O suprafață vastă și un relief complex: Cu peste 7.063 de kilometri pătrați, Hunedoara este unul dintre cele mai întinse județe ale țării, dominat de masive muntoase (Retezat, Parâng, Șureanu, Apuseni, Poiana Ruscă). Distanțele dintre extremitățile județului sunt deja considerabile. Mutarea centrului decizional la Alba Iulia ar obliga un locuitor din Uricani, Petrila, Vața de Jos sau Bulzeștii de Sus să parcurgă sute de kilometri pentru o simplă problemă administrativă.
• Specificul socio-economic unic: Hunedoara reunește zone cu provocări distincte, care necesită politici publice dedicate și gestionate de aproape: bazinul carbonifer al Văii Jiului, aflat în plin proces de tranziție energetică, zona industrială Hunedoara–Călan, zonele rurale montane din Munții Apuseni și regiunile cu potențial turistic uriaș din Țara Hațegului. O administrație îndepărtată nu va înțelege niciodată nuanțele acestor microregiuni.
• Risc de subfinanțare și marginalizare: Istoria recentă a arătat că, în structurile administrative supradimensionate, resursele financiare tind să se concentreze exclusiv în jurul orașului-reședință. Fără un Consiliu Județean propriu la Deva și fără instituții deconcentrate locale, Hunedoara riscă să devină o simplă periferie uitată, privată de investiții în infrastructură, sănătate și educație.

Eficiența se face prin digitalizare, nu prin desființare

Argumentul reducerii cheltuielilor bugetare, invocat adesea de susținătorii comasării județelor, este unul fals dacă se aplică prin tăierea unităților istorice. Statul român poate reduce birocrația prin digitalizarea reală a serviciilor publice, prin debirocratizare și prin eficientizarea aparatului central, nu prin pedepsirea cetățenilor din teritoriu.

Hunedoara are 69 de unități administrativ-teritoriale, 7 municipii și 7 orașe – o rețea urbană și rurală complexă, cu o populație de peste 360.000 de locuitori, care merită o administrație aproape de oameni, capabilă să le reprezinte interesele.

Reforma administrativă nu trebuie să fie un exercițiu de aritmetică rece, făcut în birouri îndepărtate de realitatea terenului.

Primul pas în realizarea unei reforme reale este comasarea comunelor, nu la 1.500 de locuitori, ci de la 3.000 în sus în zonele de munte și de la 5.000 în zonele de șes.

Un exemplu practic ar fi în zona Vața – Baia de Criș, unde, din cinci comune, se poate face una singură. Nu mai sunt necesari cinci primari, cinci viceprimari, vreo 40 și ceva de consilieri sau 100 de salariați! Se poate realiza o structură nouă, cu aproximativ 20 de persoane, în paralel cu o digitalizare adecvată.

Apoi, desființarea zecilor de agenții, redimensionarea structurilor statului, o singură direcție medicală, reorganizarea instituțiilor de control și multe altele pot face subiectul unei analize pertinente.

Hunedoara are trecut, are identitate și are dreptul la un viitor administrativ propriu.

Ideea reorganizării după modelul Curților de Apel – în număr de 15 – este un bluf total, făcut de niște șmecherași care nu înțeleg nimic din realitatea zilelor noastre.

Toate aceste hărți reprezintă simulări sau propuneri de lucru. Orice modificare a împărțirii administrativ-teritoriale necesită adoptarea unei legi organice în Parlament, iar o reorganizare radicală (precum desființarea completă a noțiunii de județ) ar impune modificarea Constituției României.

În loc de concluzie!

Expuse relativ sumar, aceste câteva considerente, fără a avea pretenția unei analize complete, se doresc a fi un apel către toți hunedorenii la apărarea identității județului nostru, Hunedoara, ca fiind un fundament al românismului și al primordialității existenței umane pe pământ!

Deci, în concluzie:

NU VREM DESFIINȚAREA JUDEȚULUI HUNEDOARA! PUNCT!

Cornel Poenar