Despre toate acestea s-a discutat astăzi, la #București, în cadrul evenimentului dedicat campaniei naționale de informare „Parcurile Generațiilor”, realizată de Fundația Conservation Carpathia, în parteneriat cu #MMAP și cu sprijinul Asociației Rangerilor din România.

La eveniment au participat ministra Diana Buzoianu, Barbara și Christoph Promberger, directorii executivi ai Fundației Conservation Carpathia, reprezentanți ai RNP Romsilva, ai structurilor de administrare a parcurilor naționale, rangeri și specialiști în conservarea naturii. Discuția despre provocările, nevoile și oportunitățile parcurilor naționale a fost moderată de jurnalistul Cătălin Striblea.

„Povestea parcurilor naționale din România a început cu Retezat, primul nostru parc național, iar în această istorie s-a adăugat, rând pe rând, câte o perlă. Astăzi, voi sunteți cei care protejați aceste perle, dar cu toții avem o responsabilitate uriașă: să păstrăm această moștenire și să o lăsăm generațiilor care vin. Avem datoria să discutăm foarte concret despre ce putem face mai bine administrativ. Vorbim despre personal insuficient, despre nevoia unei finanțări predictibile și a resurselor pentru pregătirea oamenilor, despre recunoașterea muncii rangerilor și despre o legătură mai puternică între administrațiile parcurilor, societatea civilă și autorități. În Ministerul Mediului aveți un partener nu doar pentru promovarea parcurilor, ci mai ales pentru rezolvarea problemelor lor. Iar în această ecuație trebuie să aducem mai aproape comunitățile locale și să construim mecanisme prin care oamenii care trăiesc în jurul parcurilor să beneficieze economic de pe urma protejării lor”, a declarat ministra Diana Buzoianu.

România are 13 parcuri naționale, care protejează împreună aproximativ 317.500 de hectare de natură. Aici se află unele dintre cele mai valoroase păduri, pajiști alpine, chei, peșteri și habitate pentru specii rare de plante și animale.

Campania „Parcurile Generațiilor” pornește de la nevoia de a înțelege mai bine ce înseamnă un parc național și ce îl diferențiază de alte arii naturale protejate.

Într-un parc național, obiectivul principal este conservarea biodiversității și a ecosistemelor naturale. În zonele cu protecție strictă, exploatarea resurselor este interzisă, iar vizitarea trebuie să respecte regulile de conservare. Într-un parc natural, accentul este pus pe protejarea peisajelor în care oamenii și natura au coexistat de-a lungul timpului, fiind permise, în condiții reglementate, activități tradiționale și utilizarea durabilă a resurselor.

Parcurile naționale înseamnă însă mai mult decât conservarea unor peisaje spectaculoase. Ecosistemele pe care le protejează contribuie la păstrarea apei în natură, la reglarea temperaturii și la creșterea capacității de adaptare la efectele schimbărilor climatice.

În același timp, protejarea naturii poate crea oportunități pentru comunitățile locale. Turismul responsabil, serviciile de cazare și masă, ghidajul, centrele de vizitare, produsele locale și experiențele în natură pot susține economia zonelor din jurul parcurilor. Pentru ca protecția să funcționeze pe termen lung, oamenii care trăiesc lângă aceste arii trebuie să devină parteneri și beneficiari ai conservării lor.

Campania promovează toate cele 13 parcuri naționale ale României: Retezat, Munții Rodnei, Călimani, Ceahlău, Cheile Bicazului-Hășmaș, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled–Valea Cernei, Semenic–Cheile Carașului, Defileul Jiului, Cozia, Buila–Vânturarița, Munții Măcinului și Piatra Craiului.

Mesajul „Parcurile Generațiilor” este simplu: pentru a proteja aceste locuri trebuie să le cunoaștem, să le înțelegem valoarea și să învățăm să le vizităm responsabil.