Luna de conștientizare cu privire la cancerul de sân, marcată în fiecare an în octombrie, aduce în atenția publicului cancerul mamar, boală care poate apărea la femei de orice vârstă, chiar și în absența factorilor de risc cunoscuți.

Tema din acest an este depistarea precoce: mamografia de screening pentru femeile fără simptome și consultul medical prompt pentru orice schimbare a sânului. Este, totodată, o lună în care vorbim despre femeile care trăiesc cu această boală, despre familiile lor și despre accesul la diagnostic, tratament și sprijin. Cel mai mare număr de cazuri se înregistrează după vârsta de 50 de ani: în Uniunea Europeană, jumătate dintre cazurile de cancer de sân la femei apar în grupa de vârstă 45–69 de ani.¹

Riscul de apariție a bolii crește odată cu vârsta și este influențat de: sexul feminin, antecedentele familiale de cancer de sân, anumite mutații genetice, obezitate, consumul de alcool, consumul de tutun, expunerea anterioară la radiații, vârsta la prima menstruație și vârsta la prima sarcină, precum și terapia hormonală după menopauză. Cu toate acestea, aproximativ 80% dintre cazurile de cancer de sân apar la femei care nu au un factor de risc specific, în afara sexului și a vârstei.²

Cancerul de sân în cifre

Cancerul este una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. În 2022, la nivel global s-au estimat 20 de milioane de cazuri noi de cancer și 9,7 milioane de decese.³

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în 2024 aproximativ 2,4 milioane de femei au fost diagnosticate cu cancer de sân, iar 694.000 au decedat din cauza bolii. Cancerul de sân a fost cel mai frecvent cancer la femei în 164 din 186 de țări.² Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) estimează că, în medie, 1 din 20 de femei din întreaga lume va fi diagnosticată cu cancer de sân de-a lungul vieții și că, dacă tendințele actuale se mențin, până în 2050 numărul anual de cazuri noi ar putea ajunge la 3,2 milioane, iar cel al deceselor la 1,1 milioane.⁴

În Uniunea Europeană, estimările Sistemului European de Informații privind Cancerul (ECIS) arată că, în 2024, aproximativ 360.000 de femei au fost diagnosticate cu cancer de sân, ceea ce reprezintă 29% din cancerele diagnosticate la femei. Cancerul de sân se află pe locul patru între cauzele de deces prin cancer în UE, cu 7,3% din totalul deceselor prin cancer (la ambele sexe).⁵ Riscul de a dezvolta cancer de sân până la vârsta de 74 de ani este de 1 din 11 la femei și de 1 din 909 la bărbați.¹

În România, cancerul de sân este cel mai frecvent cancer la femei. Estimările GLOBOCAN 2024 ale IARC indică 12.308 cazuri noi și 3.599 de decese, cancerul de sân reprezentând 27% din cancerele diagnosticate la femei.⁶

Organizația Mondială a Sănătății și Uniunea Europeană recomandă screeningul organizat, populațional, prin mamografie, pentru femeile cu vârsta între 50 și 69 de ani, o dată la doi ani, grupa de vârstă în care incidența este cea mai mare și beneficiul screeningului este cel mai bine demonstrat.⁷ Prin proiectul „Depistare Activă, Responsabilitatea, Informație și Acces – DARIA”, femeile cu vârsta între 50 și 69 de ani care se încadrează în criteriile de vulnerabilitate ale proiectului vor avea acces la mamografie gratuită; proiectul urmărește ca cel puțin 119.000 de femei să beneficieze de această investigație până în 2029.⁸

Participarea la screening rămâne însă foarte scăzută: European Cancer Screening Policy Index 2026 plasează România pe ultimul loc în Europa, cu un scor general de 11%, iar pentru screeningul cancerului de sân indică o rată de participare de 9%, pe baza datelor din anchete.⁹

Screeningul se adresează femeilor fără simptome. Orice schimbare apărută la nivelul sânului, la orice vârstă, trebuie evaluată de medic, fără a aștepta mamografia de screening: un nodul sau o zonă îngroșată în sân sau la axilă, modificarea formei sau a mărimii sânului, pielea retrasă, încrețită sau înroșită, mamelonul retras sau cu secreții neobișnuite. Un nodul poate fi nedureros, iar absența durerii nu exclude necesitatea consultului. Femeile cu risc crescut (antecedente familiale importante, mutații genetice cunoscute) au nevoie de un plan de supraveghere stabilit individual, împreună cu medicul.

În această lună urmărim:

• Informarea și educarea publicului: creșterea gradului de conștientizare asupra cancerului de sân, a importanței depistării precoce prin mamografie şi a semnelor care trebuie să conducă la un consult medical.
• Promovarea participării la screening: încurajarea femeilor cu vârsta între 50 și 69 de ani să își facă mamografia o dată la doi ani și a tuturor femeilor să discute cu medicul de familie despre riscul propriu.
• Reducerea stigmatizării și a fricii: informații care reduc teama de investigații, de diagnostic și de tratament și promovează deschiderea și sprijinul pentru persoanele afectate. Cancerul de sân poate apărea și la femei fără factori de risc; pacientele nu trebuie culpabilizate.
• Promovarea unui stil de viață sănătos: activitate fizică, alimentație echilibrată, menținerea unei greutăți sănătoase, evitarea fumatului și a consumului de alcool.
• Creșterea accesului la servicii medicale: acces egal la screening, diagnostic și tratament pentru toate femeile, indiferent de statutul socio-economic sau de locul în care trăiesc, și un traseu rapid de la un rezultat anormal la diagnostic și tratament.
• Asigurarea sprijinului psihologic și social: sprijin emoțional și informativ pentru femeile diagnosticate cu cancer de sân, pentru supraviețuitoare și pentru familiile lor, precum și promovarea accesului la servicii de consiliere.

Date statistice la nivelul județului Hunedoara

Un mesaj pentru fiecare dintre noi :  Informează-te. Verifică. Acționează la timp!