Tribunalul Covasna a admis recent o cerere formulată de Sindicatul Național ACOR și Asociația Comunelor din România, dispunând suspendarea aplicării Ordinului Prefectului nr. 52 din 12 martie 2026. Documentul viza reducerea cu aproximativ 30% a posturilor din cadrul mai multor primării din județul Covasna.
Decizia instanței este una provizorie și a fost motivată, potrivit informațiilor publice, de existența unor îndoieli serioase privind legalitatea modului în care a fost aplicată măsura de reorganizare administrativă, precum și de riscul unei perturbări semnificative a funcționării autorităților publice locale.
În spațiul public, subiectul a generat reacții politice puternice. Vicepreședintele Camerei Deputaților, Natalia Intotero, a criticat măsura, susținând că aceasta ar fi fost aplicată fără o analiză suficient de detaliată a realităților din teritoriu.
În declarațiile sale, aceasta a afirmat că în unele localități reducerea personalului ar fi condus la situații dificile de funcționare administrativă, cu un număr foarte redus de angajați rămași în primării și cu probleme în constituirea comisiilor sau în realizarea sarcinilor administrative curente.
Pe de altă parte, măsura face parte dintr-un context mai larg de reformă administrativă și eficientizare a aparatului public local, susținută la nivel guvernamental. Numele fostului președinte al Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a fost invocat în spațiul politic în legătură cu aceste politici de reducere a cheltuielilor și restructurare a administrației, deși atribuirea directă a măsurilor variază în funcție de competențele instituționale implicate.
Reprezentanții administrației locale și organizațiile care au contestat ordinul au susținut că o reducere uniformă a personalului, fără diferențiere între comunități, poate afecta capacitatea de funcționare a primăriilor, în special în localitățile mici.
De cealaltă parte, susținătorii reformelor administrative argumentează că restructurarea aparatului bugetar este necesară pentru creșterea eficienței și reducerea costurilor publice, însă aplicarea acesteia trebuie să respecte cadrul legal și să țină cont de specificul fiecărei unități administrativ-teritoriale.
Decizia Tribunalului Covasna nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs, urmând ca instanțele superioare să se pronunțe asupra legalității ordinului și a modului de implementare a măsurilor de reorganizare.