Unul dintre cele mai spectaculoase și vechi obiceiuri pascale din Munții Apuseni, Prăgșorul, continuă să fie păstrat cu sfințenie în comuna Bistra, unde localnicii duc mai departe o tradiție veche de peste 270 de ani.
Și în acest an, sărbătoarea a reunit comunitatea din Bistra, marcând un moment important din viața comunei. Prăgșorul începe în Vinerea Mare, odată cu slujba de Prohod, și se încheie în Duminica Tomii, cunoscută și ca Paștele Mic, îmbinând armonios elemente religioase și laice.
Obiceiul este dus mai departe de feciorii necăsătoriți ai satului, cunoscuți drept „crai”. Aceștia instalează în curtea bisericii toaca și țevile pentru tradiționalele „pușcături” și le păzesc cu strictețe, conform datinii. În noaptea de vineri spre sâmbătă, craii veghează Mormântul Domnului, îmbrăcați în ținută militară, într-un ceremonial solemn care impresionează an de an.
Pe parcursul sărbătorii, sunetul toacei și al țevilor cu carbid răsună în sat, menținând vie atmosfera specifică Prăgșorului. În ziua de Paști, după Vecernie, este ales Primul Crai – feciorul care urmează să se căsătorească în acel an.
A doua zi de Paști aduce un moment deosebit de așteptat: craii, îmbrăcați în costume populare și însoțiți de taraf, merg din casă în casă, invitând fetele și femeile la balul tradițional. În urma acestui ritual, este aleasă „Prima Crăiasă”, cea mai darnică dintre fete, al cărei nume este dezvăluit abia la începerea petrecerii.
În acest an, ceata crailor din Bistra – Centru a fost formată din: Macarie Vlăduț, Selagea Raul, Corcheș Eduard, Rîșteiu Marius, Rîșteiu Andrei, Jurcă Dragoș, Adam Adrian, Rîștei Iulian și Dandea Ciprian.
În acest an, rolurile principale au fost asumate de Macarie Vlăduț, desemnat Primul Crai, și Moga Maria, aleasă Prima Crăiasă, cei doi deschizând oficial jocul și petrecerea care a ținut până în zori.
Celelalte crăiese au fost: Gligor Anamaria, Târnăvean Andreea, Balea Cipriana, Balea-Paven Ioana, Moș Ștefania, Balea Diana, Corcheș Roxana și Donea Claudia.
Prima crăiasă din rândul femeilor căsătorite a fost Bistrian Alina urmată de: Creț Ileana, Rîșteiu Alina, Gligor Dorina, Leș Corina, Vodă Marinela, Dandea Alexandra, Bîrla Sanda și Petruța Monica.
Prăgșorul are rădăcini adânci în istorie, fiind adus la Bistra în jurul anului 1753 de episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron. De-a lungul timpului, obiceiul a devenit un simbol al identității locale și al coeziunii comunității.
Traian Gligor, primarul comunei Bistra subliniază importanța păstrării acestei tradiții: „Prăgșorul nu este doar un obicei, ci o parte esențială a identității noastre. Este o moștenire pe care avem datoria să o păstrăm și să o transmitem mai departe generațiilor viitoare. Ne bucurăm că tinerii din comună se implică activ și duc mai departe această tradiție unică în țară. În acest sens, am făcut și demersurile necesare pentru protejarea Prăgșorului, inclusiv înregistrarea lui ca marcă la OSIM. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au făcut posibilă continuarea acestui obicei.”
Astfel, în fiecare an, Prăgșorul reafirmă spiritul viu al comunității din Bistra, transformând sărbătoarea Paștelui într-un moment de unitate, tradiție și bucurie autentică.
